Citeste mai multe despre epilepsia la copii – care sunt cauzele epilepsiei, cum se manifesta crizele epileptice la copii si ce implica tratamentul.
CUPRINS:
1. Ce este epilepsia la copii?
2. Tipuri de crize epileptice si simptome
3. De ce apare epilepsia la copii?
4. Diagnostic
5. Tratament epilepsie la copii
Epilepsia este o afectiune neurologica ce cauzeaza convulsii. Este una dintre cele mai frecvente tulburari ale sistemului nervos. Creierul este format din milioane de celule nervoase care folosesc semnale electrice pentru a controla functiile si simturile. Daca semnalele sunt intrerupte, poate aparea o criza epileptica. O criza este cauzata de o activitate electrica neobisnuita a creierului care poate schimba comportamentul, miscarea sau sentimentele. Orice factor care intrerupe conexiunile normale dintre celulele nervoase din creier poate cauza convulsii. Unii copii cu epilepsie vor depasi crizele pe masura ce cresc, in timp ce altii pot avea convulsii care continua pana la varsta adulta. Desi epilepsia variaza de la persoana la persoana, multi copii cu epilepsie au convulsii care raspund bine la medicamente si au o copilarie normala si activa.
Exista mai multe tipuri diferite de crize. Unele sunt foarte scurte, dureaza doar cateva secunde, in timp ce altele pot dura cateva minute. Unele pot provoca miscari incontrolabile, in timp ce altele duc doar la o stare de confuzie si privit in gol.
Diferite crize convulsive includ:
In unele tipuri de convulsii, un copil poate fi constient de ceea ce se intampla. In alte tipuri, copilul va fi inconstient si nu isi va mai aminti dupa criza. Unii copii pot avea convulsii atunci cand dorm (uneori numite convulsii nocturne). Convulsiile din timpul somnului pot afecta tiparele de somn si pot cauza oboseala a doua zi. La bebelusi, semnele pot fi foarte subtile. Pot aparea modificari ale tiparelor de respiratie, expresii faciale neobisnuite, cum ar fi miscari ale pleoapelor sau gurii, miscari musculare, inclusiv smucituri sau episoade de rigidizare.
Tipul convulsiilor depinde de zona din creier afectata si cat din acea zona din creier este implicata. Cele 2 categorii principale de crize epileptice sunt crizele focale (partiale) si crizele generalizate.
Cunoscute si sub denumirea de convulsii partiale, crizele focale afecteaza doar o parte a creierului. Inainte de o criza focala, un copil experimenteaza o aura care semnaleaza ca va avea loc o criza. Aura este inceputul crizei.
Aurele pot include:
Crizele focale fara pierderea constientei sau simple implica doar un punct sau o parte a creierului. Aceste convulsii afecteaza de obicei un anumit grup muscular, cum ar fi degetele sau picioarele, si nu implica o pierdere a constientei. Persoana care are o criza focala fara pierderea constientei poate parea „inghetata” si incapabila sa raspunda, dar de obicei poate auzi si intelege lucrurile care se intampla in jurul sau. Alte simptome includ greata, piele palida si transpiratie.
Criza focala complexa apare adesea in zona creierului ce controleaza emotiile si functia de memorie (lobul temporal). Copilul isi va pierde uneori cunostinta sau poate parea treaz, dar are o varietate de comportamente neobisnuite.
O criza generalizata apare in ambele parti ale creierului. Copilul isi va pierde cunostinta si va fi obosit dupa convulsii (stare postictala). Tipurile de convulsii generalizate includ:
Diferitele tipuri de sindroame epileptice includ:
Retineti ca exista multe episoade „non-epileptice” care pot imita crizele, iar crizele epileptice adesea nu sunt asa cum va asteptati. Acest lucru poate complica uneori diagnosticul. Unele evenimente din copilarie care pot fi confundate cu crizele epileptice sunt:
Convulsiile febrile sunt convulsii provocate de febra in perioadele de boala. Aproximativ 1 din 25 de copii are la un moment dat o convulsie febrila, cel mai frecvent intre 6 luni si 6 ani. Convulsiile febrile repetate nu inseamna ca cel mic are epilepsie si riscul sau de a dezvolta epilepsie nu este mai mare decat al altor copii. Exista un risc putin mai mare de a dezvolta epilepsie daca exista antecedente familiale de epilepsie, daca cel mic are o tulburare neurologica de dezvoltare sau are o convulsie febrila complexa. O convulsie febrila complexa este atunci cand convulsia dureaza mai mult de 15 minute, poate implica o parte a corpului sau este mai frecventa decat o data la 24 de ore.
Epilepsia nu are o cauza identificabila in cele mai multe cazuri. Cauzele potentiale sau factorii ce contribuie pot include:
Epilepsia cu o cauza structurala cunoscuta este uneori numita epilepsie simptomatica. Chiar daca uneori crizele incep dupa o leziune cerebrala sau alte modificari structurale, acest lucru poate fi din cauza unor modificarii structurale, dar si a tendintei genetice a persoanei de a avea convulsii combinate. Astfel se explica de ce multi oameni ar putea avea o leziune cerebrala similara, dar nu toti dezvolta epilepsie ulterior. Mai mult de jumatate dintre cazurile de epilepsie sunt idiopatice, ceea ce inseamna ca nu exista o cauza clara. Pentru majoritatea copiilor cu epilepsie, cauza este necunoscuta.
Epilepsia poate fi, de asemenea, rezultatul unei malformatii a creierului sau al unei tumori benigne (necanceroase), care poate fi prezenta inca de la nastere.
Anumiti factori pot declansa o convulsie in caz de epilepsie. Factorii declansatori comuni includ:
Un diagnostic de epilepsie poate fi luat in considerare daca cel mic a avut mai multe convulsii. Inregistrarea video a crizei poate ajuta medicul pediatru sa inteleaga ce se intampla. Medicul va adresa intrebari privind simptomele copilului si istoricul de sanatate. De asemenea, se vor adresa intrebari privind anumiti factori care ar fi putut cauza criza copilului, cum ar fi:
De asemenea, se va face un examen neurologic, urmat de analize de sange si proceduri imagistice, ca RMN cerebral, CT cerebral si electroencefalograma. Uneori poate fi necesara punctie lombara pentru a testa lichidul cefalorahidian pentru infectie sau alte probleme.
Medicamentele utilizate pentru controlul convulsiilor se numesc medicamente antiepileptice. Decizia de a trata un copil cu astfel de medicamente dupa ce a fost diagnosticat cu epilepsie este luata in functie de riscul de convulsii ulterioare fata de riscurile si beneficiile potentiale ale acestor medicamente.
Medicatia este prima linie de tratament pentru epilepsie. Medicamentele nu sunt un remediu, dar reduc sau opresc crizele, in general cu putine sau fara efecte secundare. Medicamentele nu sunt intotdeauna prescrise pentru fiecare copil care are o criza. Daca se prescriu sau nu medicamente si ce tip de medicamente, va depinde de:
Majoritatea persoanelor cu epilepsie iau medicamente antiepileptice pentru a-si controla crizele. Medicul va va vorbi despre cea mai buna optiune pentru copilul vostru. Desi aceste medicamente urmaresc sa impiedice aparitia convulsiilor, ele nu opresc crizele in timp ce acestea apar si nu vindeca epilepsia. Majoritatea copiilor nu mai fac convulsii odata ce iau acel medicament care li se potriveste.
Insa, retineti ca aceste medicamente pot provoca efecte secundare pentru unii copii. Unele reactii adverse dispar pe masura ce organismul se obisnuieste cu medicamentul sau daca doza este ajustata. De asemenea, desi aceste medicamente sunt eficiente pentru multi copii, in alte cazuri este posibil sa nu fie asa.
De obicei, medicamentele sunt luate de 1-3 ori pe zi pentru a preveni convulsiile. Unele reactii adverse apar daca doza este prea mare, cum ar fi varsaturile sau problemele de concentrare. Alte reactii adverse sunt specifice medicamentelor individuale si apar numai la unele persoane, cum ar fi eruptii cutanate sau probleme hepatice. Este important sa nu intrerupeti brusc orice medicament pe care copilul il ia pentru epilepsie, decat daca asa va recomana medicul.
Daca mai multe medicamente nu reusesc sa controleze convulsiile, pot fi luate in considerare alte optiuni de tratament, cum ar fi:
Majoritatea copiilor cu epilepsie pot duce o viata normala. Urmati recomandarile medicului privind medicamentele si tratamentele folosite, evitarea factorilor declansatori (cum ar fi stresul excesiv, lipsa somnului, unele tipuri de medicamente), recomandarile alimentare si anumite masuri de precautie. Medicul copilului va va oferi sfaturi despre orice activitate pe care copilul nu ar trebui sa o faca si pentru cat timp.
Orice adult care are grija de copil ar trebui sa fie constient de convulsii si ce trebuie sa faca atunci cand apar acestea. In momentul in care apare o criza, este important ca cel mic sa fie protejat, pentru a nu se rani. Trebuie sa solicitati sprijin medical daca apar simptome noi, daca cel mic nu isi revine sau criza dureaza prea mult.
Referinte:
(1) https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/seizures/Pages/Epilepsy-in-Children-Diagnosis-and-Treatment.aspx
(2) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/epilepsy/seizures-and-epilepsy-in-children
(3) https://epilepsysociety.org.uk/about-epilepsy/information-parents/epilepsy-childhood
(4) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/epilepsy-in-children
(5) https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Epilepsy_an_overview/
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…
Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…
Săptămâna a doua de sarcină reprezintă un moment esențial în dezvoltarea viitorului bebeluș. Din punct…