Epilepsia la copii – cauze, simptome, tratament

Citeste mai multe despre epilepsia la copii – care sunt cauzele epilepsiei, cum se manifesta crizele epileptice la copii si ce implica tratamentul.

CUPRINS:

1. Ce este epilepsia la copii?
2. Tipuri de crize epileptice si simptome
3. De ce apare epilepsia la copii?
4. Diagnostic
5. Tratament epilepsie la copii

Ce este epilepsia la copii?

Epilepsia este o afectiune neurologica ce cauzeaza convulsii. Este una dintre cele mai frecvente tulburari ale sistemului nervos. Creierul este format din milioane de celule nervoase care folosesc semnale electrice pentru a controla functiile si simturile. Daca semnalele sunt intrerupte, poate aparea o criza epileptica. O criza este cauzata de o activitate electrica neobisnuita a creierului care poate schimba comportamentul, miscarea sau sentimentele. Orice factor care intrerupe conexiunile normale dintre celulele nervoase din creier poate cauza convulsii. Unii copii cu epilepsie vor depasi crizele pe masura ce cresc, in timp ce altii pot avea convulsii care continua pana la varsta adulta. Desi epilepsia variaza de la persoana la persoana, multi copii cu epilepsie au convulsii care raspund bine la medicamente si au o copilarie normala si activa.

Tipuri de crize epileptice si simptome

Exista mai multe tipuri diferite de crize. Unele sunt foarte scurte, dureaza doar cateva secunde, in timp ce altele pot dura cateva minute. Unele pot provoca miscari incontrolabile, in timp ce altele duc doar la o stare de confuzie si privit in gol.

Diferite crize convulsive includ:

• miscari bruste sau smucituri ale corpului;
• scaderea brusca a tonusului muscular;
• miscari repetitive;
• senzatii neobisnuite, ca gust ciudat in gura, miros ciudat sau o senzatie la nivelul stomacului.

In unele tipuri de convulsii, un copil poate fi constient de ceea ce se intampla. In alte tipuri, copilul va fi inconstient si nu isi va mai aminti dupa criza. Unii copii pot avea convulsii atunci cand dorm (uneori numite convulsii nocturne). Convulsiile din timpul somnului pot afecta tiparele de somn si pot cauza oboseala a doua zi. La bebelusi, semnele pot fi foarte subtile. Pot aparea modificari ale tiparelor de respiratie, expresii faciale neobisnuite, cum ar fi miscari ale pleoapelor sau gurii, miscari musculare, inclusiv smucituri sau episoade de rigidizare.

Tipul convulsiilor depinde de zona din creier afectata si cat din acea zona din creier este implicata. Cele 2 categorii principale de crize epileptice sunt crizele focale (partiale) si crizele generalizate.

Criza focale (partiale)

Cunoscute si sub denumirea de convulsii partiale, crizele focale afecteaza doar o parte a creierului. Inainte de o criza focala, un copil experimenteaza o aura care semnaleaza ca va avea loc o criza. Aura este inceputul crizei.

Aurele pot include:

• modificari ale auzului, vederii sau mirosului;
• sentimente neobisnuite, cum ar fi frica, euforie sau un sentiment de déja vu.

Crizele focale fara pierderea constientei sau simple implica doar un punct sau o parte a creierului. Aceste convulsii afecteaza de obicei un anumit grup muscular, cum ar fi degetele sau picioarele, si nu implica o pierdere a constientei. Persoana care are o criza focala fara pierderea constientei poate parea „inghetata” si incapabila sa raspunda, dar de obicei poate auzi si intelege lucrurile care se intampla in jurul sau. Alte simptome includ greata, piele palida si transpiratie.

Criza focala complexa apare adesea in zona creierului ce controleaza emotiile si functia de memorie (lobul temporal). Copilul isi va pierde uneori cunostinta sau poate parea treaz, dar are o varietate de comportamente neobisnuite.

Crize generalizate

O criza generalizata apare in ambele parti ale creierului. Copilul isi va pierde cunostinta si va fi obosit dupa convulsii (stare postictala). Tipurile de convulsii generalizate includ:

• Convulsii absente – Aceasta criza provoaca o scurta schimbare a starii de constienta si a privirii. Copilul isi va mentine probabil postura. Gura sau fata pot zvacni sau ochii pot clipi rapid. Criza nu dureaza de obicei mai mult de 30 de secunde. Cand criza se termina, este posibil ca cel mic sa nu-si aminteasca ce s-a intamplat. Poate continua cu activitatile ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Aceste crize pot aparea de mai multe ori pe zi.
• Criza atonica – Copilul are o pierdere brusca a tonusului muscular si poate cadea sau brusc isi scapa doar capul. In timpul crizei, copilul va fi moale si nu va raspunde.
• Convulsii tonico-clonice generalizate – Forma clasica a acestui tip de criza are 5 faze distincte. Corpul, mainile si picioarele copilului se pot contracta, se vor indrepta si vor tremura. Aceasta este urmata de contractia si relaxarea muschilor (perioada clonica) si perioada postictala. In perioada postictala, copilul poate fi somnoros. Pot avea probleme cu vederea sau vorbirea si poate avea durere de cap severa, oboseala sau dureri corporale.
• Convulsii mioclonice – Provoaca miscari rapide sau bruste ale unei grupe de muschi. Aceste convulsii tind sa apara in grupuri. Asta inseamna ca pot aparea de mai multe ori pe zi sau de cateva zile la rand.

Tipuri de sindroame epileptice la copii

Diferitele tipuri de sindroame epileptice includ:

• Epilepsia benigna rolandica a copilariei – Acest sindrom poate aparea intre 3 – 10 ani. Afecteaza 15% dintre copiii cu epilepsie. Copiii pot avea convulsii focale noaptea. Rareori, copiii pot avea convulsii in timpul starii de veghe, iar aceste convulsii implica de obicei tresarirea fetei si a limbii.
• Epilepsia absenta a copilariei – Afecteaza pana la 12% dintre copiii sub 16 ani cu epilepsie si de obicei debuteaza intre 4 – 10 ani. Pana la 90% dintre copiii cu aceasta afectiune inceteaza sa aiba convulsii pana la varsta de 12 ani.
• Spasme infantile sau sindromul West – Spasmele infantile apar de obicei inainte ca un copil sa implineasca 1 an. Sindromul provoaca spasme scurte in una sau mai multe parti ale corpului.
• Epilepsia mioclonica juvenila – Apare de obicei la copii de 12 – 18 ani, provoaca diferite tipuri de convulsii, inclusiv convulsii mioclonice, convulsii tonico-clonice si convulsii de absenta. Luminile intermitente pot declansa aceste convulsii sau pot aparea la scurt timp dupa trezire.
• Sindromul Landau-Kleffner – Este o tulburare rara a copilariei care debuteaza de obicei intre 3 – 7 ani. Provoaca dificultati in intelegerea limbajului si exprimarea verbala. Copiii cu aceasta afectiune pot avea, de asemenea, probleme de comportament.
• Sindromul Lennox-Gastaut – Debutul tipic al sindromului Lennon-Gastaut este intre 3-5 ani, desi unii nu il dezvolta pana la adolescenta. Poate provoca mai multe tipuri diferite de convulsii. Multi copii au, de asemenea, probleme de invatare si de comportament.
• Epilepsia de lob temporal – Este cea mai comuna forma de epilepsie focala, afectand 6 din 10 persoane cu epilepsie focala.

Atentie!

Retineti ca exista multe episoade „non-epileptice” care pot imita crizele, iar crizele epileptice adesea nu sunt asa cum va asteptati. Acest lucru poate complica uneori diagnosticul. Unele evenimente din copilarie care pot fi confundate cu crizele epileptice sunt:

• lesin;
• miscari bruste sau smucituri normale in somn;
• visatul cu ochii deschisi;
• terori nocturne;
• migrene;
• probleme de sanatate mentala.

Convulsiile febrile

Convulsiile febrile sunt convulsii provocate de febra in perioadele de boala. Aproximativ 1 din 25 de copii are la un moment dat o convulsie febrila, cel mai frecvent intre 6 luni si 6 ani. Convulsiile febrile repetate nu inseamna ca cel mic are epilepsie si riscul sau de a dezvolta epilepsie nu este mai mare decat al altor copii. Exista un risc putin mai mare de a dezvolta epilepsie daca exista antecedente familiale de epilepsie, daca cel mic are o tulburare neurologica de dezvoltare sau are o convulsie febrila complexa. O convulsie febrila complexa este atunci cand convulsia dureaza mai mult de 15 minute, poate implica o parte a corpului sau este mai frecventa decat o data la 24 de ore.

De ce apare epilepsia la copii?

Epilepsia nu are o cauza identificabila in cele mai multe cazuri. Cauzele potentiale sau factorii ce contribuie pot include:

• tulburari de dezvoltare;
• genetica;
• traumatisme cerebrale;
• accident vascular cerebral;
• vase de sange anormale;
• sangerare in creier;
• infectii ca meningita;
• infectii materne in sarcina;
• alimentatie deficitara in sarcina;
• deficit de oxigen inainte sau in timpul sarcinii.

Epilepsia cu o cauza structurala cunoscuta este uneori numita epilepsie simptomatica. Chiar daca uneori crizele incep dupa o leziune cerebrala sau alte modificari structurale, acest lucru poate fi din cauza unor modificarii structurale, dar si a tendintei genetice a persoanei de a avea convulsii combinate. Astfel se explica de ce multi oameni ar putea avea o leziune cerebrala similara, dar nu toti dezvolta epilepsie ulterior. Mai mult de jumatate dintre cazurile de epilepsie sunt idiopatice, ceea ce inseamna ca nu exista o cauza clara. Pentru majoritatea copiilor cu epilepsie, cauza este necunoscuta.

Epilepsia poate fi, de asemenea, rezultatul unei malformatii a creierului sau al unei tumori benigne (necanceroase), care poate fi prezenta inca de la nastere.

Factori care pot declansa convulsiile

Anumiti factori pot declansa o convulsie in caz de epilepsie. Factorii declansatori comuni includ:

• lumini intermitente;
• lipsa de somn;
• entuziasm;
• stres;
• zgomote puternice;
• cand se sare peste mese;
• cand se sare peste o doza de medicament anticonvulsiv.

Diagnostic

Un diagnostic de epilepsie poate fi luat in considerare daca cel mic a avut mai multe convulsii. Inregistrarea video a crizei poate ajuta medicul pediatru sa inteleaga ce se intampla. Medicul va adresa intrebari privind simptomele copilului si istoricul de sanatate. De asemenea, se vor adresa intrebari privind anumiti factori care ar fi putut cauza criza copilului, cum ar fi:

• febra sau infectie recenta;
• lovituri la cap;
• probleme medicale congenitale;
• nastere prematura;
• administrarea anumitor medicamente.

De asemenea, se va face un examen neurologic, urmat de analize de sange si proceduri imagistice, ca RMN cerebral, CT cerebral si electroencefalograma. Uneori poate fi necesara punctie lombara pentru a testa lichidul cefalorahidian pentru infectie sau alte probleme.

Tratament epilepsie la copii

Medicamentele utilizate pentru controlul convulsiilor se numesc medicamente antiepileptice. Decizia de a trata un copil cu astfel de medicamente dupa ce a fost diagnosticat cu epilepsie este luata in functie de riscul de convulsii ulterioare fata de riscurile si beneficiile potentiale ale acestor medicamente.

Medicamentele antiepileptice pentru copii

Medicatia este prima linie de tratament pentru epilepsie. Medicamentele nu sunt un remediu, dar reduc sau opresc crizele, in general cu putine sau fara efecte secundare. Medicamentele nu sunt intotdeauna prescrise pentru fiecare copil care are o criza. Daca se prescriu sau nu medicamente si ce tip de medicamente, va depinde de:

• probabilitatea unor noi convulsii;
• tipul de convulsii pe care il are copilul si cat de des apar;
• riscurile pe care le pot prezenta convulsiile;
• modelul de pe EEG;
• varsta copilului;
• prezenta unor probleme de dezvoltare sau de comportament.

Majoritatea persoanelor cu epilepsie iau medicamente antiepileptice pentru a-si controla crizele. Medicul va va vorbi despre cea mai buna optiune pentru copilul vostru. Desi aceste medicamente urmaresc sa impiedice aparitia convulsiilor, ele nu opresc crizele in timp ce acestea apar si nu vindeca epilepsia. Majoritatea copiilor nu mai fac convulsii odata ce iau acel medicament care li se potriveste.

Insa, retineti ca aceste medicamente pot provoca efecte secundare pentru unii copii. Unele reactii adverse dispar pe masura ce organismul se obisnuieste cu medicamentul sau daca doza este ajustata. De asemenea, desi aceste medicamente sunt eficiente pentru multi copii, in alte cazuri este posibil sa nu fie asa.

De obicei, medicamentele sunt luate de 1-3 ori pe zi pentru a preveni convulsiile. Unele reactii adverse apar daca doza este prea mare, cum ar fi varsaturile sau problemele de concentrare. Alte reactii adverse sunt specifice medicamentelor individuale si apar numai la unele persoane, cum ar fi eruptii cutanate sau probleme hepatice. Este important sa nu intrerupeti brusc orice medicament pe care copilul il ia pentru epilepsie, decat daca asa va recomana medicul.

Alte tratamente

Daca mai multe medicamente nu reusesc sa controleze convulsiile, pot fi luate in considerare alte optiuni de tratament, cum ar fi:

• management alimentar – uneori, dieta ketogenica poate ajuta la reducerea numarului sau severitatii convulsiilor – sub supravegherea medicului sau a unui dietetician;
• neurostimulare – in prezent, exista trei tipuri de neurostimulare pentru tratamentul epilepsiei: stimularea nervului vag, neurostimulare receptiva si stimularea profunda a creierului;
• interventie chirurgicala.

Alte recomandari

Majoritatea copiilor cu epilepsie pot duce o viata normala. Urmati recomandarile medicului privind medicamentele si tratamentele folosite, evitarea factorilor declansatori (cum ar fi stresul excesiv, lipsa somnului, unele tipuri de medicamente), recomandarile alimentare si anumite masuri de precautie. Medicul copilului va va oferi sfaturi despre orice activitate pe care copilul nu ar trebui sa o faca si pentru cat timp.

Orice adult care are grija de copil ar trebui sa fie constient de convulsii si ce trebuie sa faca atunci cand apar acestea. In momentul in care apare o criza, este important ca cel mic sa fie protejat, pentru a nu se rani. Trebuie sa solicitati sprijin medical daca apar simptome noi, daca cel mic nu isi revine sau criza dureaza prea mult.

Referinte:

(1) https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/seizures/Pages/Epilepsy-in-Children-Diagnosis-and-Treatment.aspx
(2) https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/epilepsy/seizures-and-epilepsy-in-children
(3) https://epilepsysociety.org.uk/about-epilepsy/information-parents/epilepsy-childhood
(4) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/epilepsy-in-children
(5) https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Epilepsy_an_overview/