Dislalia sau pronuntia peltica este un tip de tulburare de limbaj care este clasificata prin modificarea, absenta, inlocuirea sau distorsionarea anumitor sunete si a pronuntiei. Afla tot ce trebuie sa stii despre dislalie in randurile de mai jos.
CUPRINS:
Dislalia sau pronuntia peltica este un tip de tulburare de limbaj care este clasificata prin modificarea, absenta, inlocuirea sau distorsionarea anumitor sunete si a pronuntiei. Cauzele bolii difera in functie de varietatea ei, dar factorii care stau la baza sunt anomaliile structurii limbii, buzelor, dintilor sau maxilarelor si influenta factorilor sociali. Tulburarea poate duce in viitor la probleme legate de scriere, precum si la dezvoltarea dislexiei.
Aceasta afectiune in mod normal nu provine din probleme neurologice. Medicii urmaresc si anumite defecte ale organelor implicate in vorbire, in multe cazuri. Unele cauze includ pierderea auzului si anumite dificultati de invatare.
Este o tulburare de cauza functionala sau organica, care afecteaza copiii cu varste cuprinse intre 3-6 ani, de cele mai multe ori. Tratamentul consta in cresterea increderii in sine si a stimei de sine a pacientilor, inlaturand simultan temerile, anxietatea si tehnicile de evitare pe care pacientul le-a dezvoltat pentru a se ajuta singur.
Aceasta forma de tulburare de vorbire este considerata una dintre cele mai frecvente in terapia logopedica, deoarece apare la aproximativ 1 din 3 copii de varsta prescolara, adica 5-6 ani, la 20% dintre prescolari si 1% dintre copiii cu varsta de peste 8 ani.
In functie de motivele care contribuie la defectele de vorbire, pot exista mai multe forme de baza pentru dislalie:
Mai este un tip de dislalie, numita dislalie mecanica, atunci cand este o problema la nivelul anatomic al aparatului implicat in producerea sunetelor.
Cauzele acestei tulburari nu au fost inca explicate in mod clar, desi au fost luate in considerare anumite modificari la nivel cerebral, tulburari biochimice si endocrine, factori ereditari si tulburarile psihologice.
Cauze organice – O cauza a dislaliei poate fi dezvoltarea necorespunzatoare a ligamentului care leaga limba de baza gurii – cand acest ligament este prea scurt, miscarea corecta a limbii poate fi dificila. O alta cauza organica este data de diferite anomalii in structura dintilor, a limbii, a palatului moale etc. Poate fi data si de defecte congenitale ca lipsa dintilor, malocluzie, probleme cu frenul lingual, o limba prea mica sau prea ingusta, buze prea groase etc.
Surditate congenitala – O alta cauza poate fi surditatea congenitala, unde problemele asociate cu vorbirea provenind din incapacitatea de a intelege discursul corect al altor persoane. Gravitatea problemei este, in mod normal, strans legata de gradul de pierdere a auzului. Unele persoane afectate de surditate partiala pot auzi sunete numai la frecvente inalte sau joase. Multi oameni cu dislalie cu probleme de auz usoare pana la moderate au dificultati in a face diferentele intre „f”, „s” sau „th”.
Dizabilitati de invatare – Dislalia poate fi uneori o caracteristica a unei dizabilitati specifice de invatare care afecteaza articularea sunetelor. Acest tip de problema implica dificultati in invatarea modului de procesare mentala si de formare verbala a sunetelor vorbite. Un alt tip de problema de invatare care poate duce la dislalie este cunoscuta ca o tulburare fonologica in care apare dificultatea de a distinge intre diferite sunete si de a folosi un anumit cuvant.
Cauze socio-biologice – Unii copii dezvolta aceasta tulburare din cauza imitatiei, cand parintii vorbesc cu cei mici folosind o voce de copil si pronuntia anumitor cuvinte se face intentionat gresit. Multi parinti nu comunica cu bebelusul, nu acorda atentie dezvoltarii abilitatilor de pronuntie, iar acest lucru cauzeaza adesea dislalia, deoarece in aceasta situatie este dificil sa se astepte aparitia spontana a unui discurs corect al copilului. In acelasi timp, este normal la copiii mici sa apara un grad de dislalie pana acestia se dezvolta suficient. In acest caz, defectul de vorbire este forma fiziologica si nu necesita corectare. De asemenea, apare mai des la copiii din familii in care se vorbesc mai multe limbi (bilingvism) – exista o tranzitie frecventa de la o pronuntie la alta si, de asemenea, este de remarcat imprumutul anumitor silabe sau cuvinte. Alte cauze socio-biologice sunt neglijarea pedagogica, ignorarea faptului ca cel mic nu pronunta corect anumite sunete etc.
Factori psihologici – Exista o varietate de factori psihologici care pot afecta dezvoltarea limbajului, cum ar fi tulburarea de afectiune, probleme familiale, lipsa de afectiune, gelozia dintre frati, traume sau medii supra-protectoare.
Simptomele dislaliei variaza in functie de gradul de afectare. Problemele de articulare pot varia de la un anumit grad la mai multe forme, ceea ce face ca limbajul sa nu fie inteles la un anumit nivel.
Manifestarile clinice tipice ale bolii sunt:
In ciuda prezentei unor astfel de greseli, limbajul copilului nu reflecta nivelul de dezvoltare a vocabularului si a gramaticii, ce progreseaza odata cu varsta, nici silabisirea, diferentierea pluralului de singular, formarea unui discurs coerent etc.
Diagnosticarea incepe cu un examen medical fizic pentru a depista eventuale anomalii in structura si mobilitatea organelor implicate in vorbire. De asemenea, e necesara o analiza a sanatatii si vorbirii parintilor, istoricul medical al copilului si analiza simptomelor dislaliei. De multe ori e necesara colaborarea dintre logoped si medicul stomatologic, precum si cu specialisti in neurologie pediatrica si ORL. Discutia cu parintii are rolul de a depista eventuale probleme personale si familiale.
Se vor efectua anumite exercitii de imitatie, de articulare a sunetelor care se redea gradul de afectare si natura problemei.
In cazul unor probleme de natura anatomica se va interveni pentru a regla structurile implicate. Corectarea dislaliei se realizeaza prin metode conservatoare, si consta in mai multe etape:
Exercitiile logopedice implica:
Toate aceste exercitii fac parte din programul de reeducare a vorbirii. Este foarte important ca sedintele cu un logoped sau terapeut sa fie realizate in mod regulat, adica de cel putin 3 ori pe saptamana. De asemenea, se recomanda efectuarea de exercitii recomandate de logoped si acasa, cu familia. Durata unui astfel de tratament poate varia de la o luna la 6 luni, in functie de forma si gradul de gravitate a tulburarii.
Dislalia este o tulburare de vorbire, care, in majoritatea cazurilor, poate fi corectata si tratata cu succes. Durata si rezultatul terapiei sunt dictate de mai multi factori, incluzand categoria de varsta a pacientului, complexitatea unui astfel de defect de vorbire si caracteristicile individuale ale micului pacient.
Exista cateva sfaturi practice pe care le puteti urma pentru a preveni problemele de vorbire sau pentru a facilita recuperarea, in paralel cu sesiunile la logoped:
Referinte:
Părinții care locuiesc la curte și dispun de un spațiu mai generos, optează pentru amenajarea…
Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…
Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…
Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…
Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…
Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…
View Comments
Buna. Ma numesc Arnautu Raluca. Am o fetita de 6 ani si 6 luni. A fost operata de doua ori de polipi prima data la 3 ani si 11 luni ( si micsorarea amigdalelor) si la 6 ani 2 luni. Dupa prima operatie am observat ca nu pronunta bine litera N ,adica spune L in loc de N. Pana la varsta de 3 ani nu au fost probleme. I am facut doua consultatii auditive ( audiograma) si rezultatul a fost hipoacuzie mixta bilaterala. Precizez ca in urma controalelor la Orl a fost diagnosticta cu otita seroasa. Mi s a recomandat de medicul orl.ist sa fie operata.
Acum este in clasa pregatitoare si d.na invatatoare observand defectul de vorbire mi a propus sa o consulte si un logoped. Acesta a venit la scoala si din ianuarie va incepe orele de logopedie. Cate o ora pe ssptamana.
Ce sfaturi si ce as putea sa mai fac pt ea ?
Nici eu nici sotul nu avem probleme cu pronuntia. Astept raspunsul dvs.
Va multumesc frumos.
Bună ziua, sun o mămică a trei copii, dintre care al treilea copil are vîrsta de 6 ani și are probleme cu pronunțarea cuvintelor, adică omite prepozițiile din propoziție și unele sunete din cuvînt, sunt disperată, mă tem că nu o să se corecteze lucrurile astea, încerc de fiecare dată să-l corectez să pronunțe corect cuvintele. Mulțumesc pentru susținere.