Cordocenteza – indicatii si recomandari

Cordocenteza este o procedura efectuata in sarcina pentru a depista anumite probleme ale fatului. Iata ce indicatii are, ce implica procedura si riscuri posibile asociate.

CUPRINS:

1. Ce este cordocenteza?
2. Indicatiile procedurii
3. Cum se realizeaza cordocenteza?
4. Riscuri posibile

Ce este cordocenteza?

Cordocenteza, denumita uneori recoltare percutanata de sange din cordonul ombilical, este un test de diagnostic ce examineaza sangele fatului pentru a depista anomalii fetale. Utilizarea cordocentezei devine rara deoarece alte proceduri de diagnostic, precum amniocenteza si esantionarea vilusului corionic, ce prezinta un risc mai mic pentru fat, pot fi utilizate in schimb pentru diagnosticul prenatal al unor probleme medicale. Poate fi, insa, facuta daca rezultatele acestor teste nu sunt concludente.

Se face de obicei dupa saptamana 18 de sarcina si poate fi utilizata pentru a detecta anumite tulburari genetice, afectiuni ale sangelui si infectii. Cordocenteza poate fi, de asemenea, utilizata pentru a livra sange si medicamente unui bebelus prin cordonul ombilical.

Indicatiile procedurii

Cordocenteza este utilizata in primul rand pentru detectarea si tratarea afectiunilor sangvine, cum ar fi anemia fetala – nivel redus de globule rosii la un copil in curs de dezvoltare. Se face de obicei in plus pe langa ecografie si amniocenteza in urmatoarele cazuri:

• verificarea rapida a cromozomilor unui copil pentru defecte sau alte probleme;
• exista suspiciunea ca bebelusul poate avea o alta problema, cum ar fi un numar scazut de trombocite sau o afectiune tiroidiana;
• rezultatele altor teste nu sunt concludente;
• incompatibilitatea Rh ar putea fi o problema;
• bebelusul poate avea o infectie (cum ar fi toxoplasmoza).

Cordocenteza detecteaza anomalii cromozomiale (precum sindromul Down) si tulburari de sange (ca boala hemolitica a fatului). Poate fi efectuata pentru a ajuta la diagnosticarea unor malformatii ale fatului, oinfectie fetala (ca toxoplasmoza sau rubeola), pentru a examina numarul de trombocite fetale sau pentru a depista anemia fetala.

Acest test este diferit de amniocenteza prin faptul ca nu permite testarea defectelor de tub neural. Avantajul acestei proceduri este ca e foarte rapida. Daca fatul ar putea fi anemic sau are o tulburare trombocitara, acest test este singura modalitate de confirmare, deoarece foloseste o proba de sange, nu proba de lichid amniotic.

Ce este anemia fetala?

Anemia fetala este o afectiune rara, grava, in care fatul nu are suficiente globule rosii sanatoase. Cand cantitatea de globule rosii scade sub nivelurile normale, poate afecta negativ fatul si sarcina. Globulele rosii furnizeaza oxigen organismului si organelor in curs de dezvoltare. In cazurile severe de anemie fetala, in care corpul nu primeste suficient oxigen, inima fetala trebuie sa lucreze mai mult, pompand mai repede. Rezultatul poate fi insuficienta cardiaca, provocand o acumulare anormala de lichid in corpul bebelusului.

Cauzele anemiei fetale

Una dintre cele mai frecvente cauze ale anemiei fetale este incompatibilitatea dintre globulele rosii ale mamei si globulele rosii fetale. Cand sangele bebelusului trece in fluxul sangvin al mamei prin placenta, sistemul imunitar al mamei reactioneaza ca si cum ar fi o substanta straina, producand „anticorpi” care ataca si distrug globulele rosii fetale. Poate provoca anemie fetala severa daca nu este monitorizata si tratata. Este de obicei cauzata de o transfuzie de sange anterioara sau de celule sangvine dintr-o sarcina anterioara.

Cauzele suplimentare ale anemiei fetale includ:

• infectii materne, inclusiv toxoplasmoza, citomegalovirus etc.;
• tumori vasculare ale fatului sau placentei;
• probleme cu productia de globule rosii la bebelus;
• sidrom de transfuzie sangvina in sarcina cu gemeni, o complicatie a sarcinilor cu gemeni identici care impartasesc placenta (gemeni monocorionici), unde exista un dezechilibru in globulele rosii;
• tulburari genetice, inclusiv sindromul Down;
• pierderea sangelui fetal din interventiile fetale;
• hemoragia fetomaternala din cauza traumatismului abdominal matern, rezultand abruptia placentara.

Daca fatul prezinta semne de anemie, se poate recomanda o transfuzie de sange pentru a inlocui aportul de sange fetal. Scopul procedurii este de a inlocui globulele rosii in circulatia fetala si de a permite ca sarcina sa continue cat mai mult posibil.

Cum se realizeaza cordocenteza?

Procedura se face doar dupa saptamana 18 de sarcina. Daca sunteti insarcinata in 23 sau mai multe saptamani, vi se va cere sa evitati sa mancati sau sa beti inaintea procedurii. Asta din cauza faptului ca anumite complicatii cauzate de procedura ar putea necesita o operatie cezariana de urgenta.

Cu aproximativ 30 – 60 de minute inainte de procedura, se pot administra antibiotice pentru a reduce riscul unei infectii uterine. Acest lucru se face de obicei printr-un cateter. Se va folosi ecografia pentru localizarea cordonului ombilical in uter. Cu ajutorul ecografiei pentru ghidaj, se va introduce un ac subtire, gol, prin peretele abdominal si in uter. O cantitate mica de sange din vena din cordonul ombilical va fi prelevata intr-o seringa si acul va fi indepartat.

Va trebui sa stati nemiscata in timp ce acul este introdus si este prelevat sangele. Este posibil sa aveti o senzatie de usturime atunci cand acul patrunde in piele si s-ar putea sa simtiti crampe atunci cand acul patrunde in uter. Dupa prelevarea probei de sange, este posibil sa aveti crampe sau un anumit disconfort. Proba de sange va fi analizata intr-un laborator.

Transfuziile de sange fetal se efectueaza folosind o tehnica similara. Fatul fie primeste sange, fie sangele nesanatos este schimbat cu sange sanatos pentru a trata unele probleme. In acest caz, poate fi necesar sa se administreze un medicament sedativ pentru a impiedica miscarea bebelusului.

Ce inseamna rezultatele cordocentezei?

Cordocenteza este un test de diagnostic ce detecteaza anomalii cromozomiale si anumite tulburari, cu niveluri ridicate de precizie. Retineti, insa, ca acest test NU masoara gravitatea tulburarilor. De asemenea, nu ajuta la identificarea defectelor de tub neural.

Daca bebelusul are o infectie, medicul va va explica optiunile de tratament. Daca bebelusul are anemie severa, ar putea avea nevoie de o transfuzie de sange prin cordonul ombilical. Retineti ca, desi testul este capabil sa detecteze orice anomalii sau probleme cu un grad ridicat de precizie, nu masoara gravitatea acestor probleme.

Riscuri posibile

Desi cordocenteza este considerata o procedura sigura, este recunoscuta ca un test de diagnostic invaziv care prezinta un risc mai mare de complicatii pentru copil decat alte proceduri. Se va face numai daca alte optiuni nu sunt disponibile sau nu vor oferi rezultate suficient de repede. La fel ca in orice procedura, cordocenteza prezinta riscuri atat pentru mama, cat si pentru fat. Avortul spontan este principalul risc legat de cordocenteza. Procedura are un risc mai mare de avort spontan decat alte teste de diagnostic prenatale, motiv pentru care popularitatea sa scade.

Alte reactii adverse potentiale includ:

• Sangerari fetale – Sangerarea din zona in care este introdus acul este cea mai frecventa complicatie.
• Hematom de cordon – O acumulare de sange fetal in cordon poate aparea in timpul sau dupa o cordocenteza. De obicei nu apar semne sau simptome, desi unii pot dezvolta frecventa cardiaca scazuta pentru o perioada scurta de timp. Daca hematomul este stabil, medicul va monitoriza copilul. Daca hematomul nu este stabil sau daca ritmul cardiac al bebelusului nu se regleaza, medicul va recomanda o cezariana de urgenta.
• Incetinirea ritmului cardiac al bebelusului – Ritmul cardiac al bebelusului ar putea incetini temporar dupa cordocenteza.
• Infectie – Rareori, cordocenteza poate duce la o infectie uterina sau fetala.
• Sangerari fetalo-materne – Sangele fetal ar putea intra in circulatia materna in aproximativ 40% dintre proceduri. Cantitatea de sangerare este de obicei mica. Aceasta problema este mai frecventa atunci cand placenta se afla in partea din fata a uterului.
• Trecerea unei infectii de la mama la fat – Daca mama are anumite infectii, cum ar fi hepatita B, hepatita C sau HIV, acestea ar putea fi transmise copilului.
• Pierderea sarcinii –  Cordocenteza prezinta un risc mai mare de deces fetal decat alte teste de diagnostic prenatale, cum ar fi esantionarea de villus corionic si amniocenteza.

Atentie!

Inainte de a decide sa continuati procedura, discutati cu medicul despre toate riscurile posibile si ce ar putea insemna acest lucru pentru sarcina. In functie de situatia medicala, localizarea placentei, starea de sanatate a fatului si istoricul medical, medicul va putea discuta daca aceasta este o procedura potrivita si care sunt riscurile cele mai relevante. Cordocenteza poate fi un test de diagnostic prenatal valoros atunci cand alte teste nu pot fi efectuate. Ca in cazul oricarei proceduri medicale, are riscurile sale. Daca medicul va recomanda cordocenteza, discutati despre motive, necesitate, indicatii, despre riscurile si beneficiile specifice si ce alte optiuni aveti la dispozitie.

Referinte:
(1) https://link.springer.com/article/10.1007/s40556-016-0083-1
(2) https://www.verywellfamily.com/cordocentesis-4175008
(3) https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/percutaneous-umbilical-blood-sampling/about/pac-20393638
(4) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8490092/
(5) https://americanpregnancy.org/prenatal-testing/cordocentesis-736/