Concediul de maternitate – ghid complet pentru mamici

Concediul de maternitate – iata prin ce difera de concediul de crestere a copilului, care sunt conditiile de acordare, ce este indemnizatia de maternitate si care sunt drepturile mamelor la locul de munca.

CUPRINS:

1. Concediul de crestere a copilului vs. Concediul de maternitate
2. Conditii de acordare a concediului de maternitate
3. Calcularea concediului de maternitate
4. Durata concediului de maternitate
5. Concediul prenatal
6. Concediul postnatal
7. Stimulent de crestere copil
8. Concediul de risc maternal
9. Drepturile angajatelor in concediul de maternitate
10. Drepturile mamelor la locul de munca
11. Intrebari frecvente

Concediul de crestere a copilului vs. Concediul de maternitate

In timp ce concediul de maternitate (numit si concediu de lauzie sau concediu de sarcina) este dreptul unei femei angajate insarcinate la 126 zile de concediu (prenatal si postnatal), concediul de crestere a copilului este dreptul angajatilor la concediu pentru a creste copilul, in general 2 ani.

Femeile angajate au dreptul la un concediu de maternitate platit in cazul nasterii copilului. O femeie insarcinata are dreptul la o perioada de concediu platit de 126 de zile (18 saptamani). Acestea includ 63 de zile inainte de nasterea preconizata si 63 de zile dupa nastere, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernuului nr. 158/2005 cu privire la concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. In acest timp, salariatei i se permite sa nu lucreze, si are dreptul sa primeasca 85% din salariul sau de baza. Acesta este calculat conform legii si platit din bugetul asigurarilor de sanatate de stat. Este un drept al fiecarei femei angajate gravide sau care a nascut.

Concediul parental

Dupa perioada de concediu de maternitate de 126 de zile, angajata poate alege sa beneficieze de un concediu parental de pana la 2 ani pentru a-si creste copilul (pana la 3 ani in cazul in care copilul are dizabilitati). Este posibil ca mama sau tatal sa ia concediu parental. In aceasta perioada, angajatii au un statut protejat, prin care angajatorul nu poate rezilia contractul de munca prin notificarea angajatului.

Toate femeile asigurate care sunt insarcinate sau care ingrijesc un nou-nascut, precum si alte persoane carora li se acorda custodia unui copil (cum ar fi tatal) au dreptul la un ajutor de maternitate.

Conditii de acordare a concediului de maternitate

Concediul de maternitate presupune, conform art. 50 din Codul Muncii intreruperea temporara a activitatii si simultan plata salariului. Concediul de maternitate include 63 zile inainte de nastere – concediu prenatal – si 63 zile dupa nastere – concediu postnatal. Conform legii, concediul postnatal este considerat obligatoriu, de minimum 42 zile. Concediile prenatal si postnatal se pot compensa intre ele, singura conditie fiind ca cele 42 zile de postnatal sa fie obligatorii.

Conditiile pentru acordarea concediului de maternitate sunt:

• angajata este cetatean roman sau dintr-un stat membru UE si trebuie sa aiba domiciliu si resedinta in Romania;
• trebuie sa dispuna de un certificat medical ce a fost eliberat de medic;
• salariata trebuie sa fi cotizat macar 30 zile in ultimele 12 luni la contributiile de salarii si indemnizatii.

Chiar si acele angajate care din motive ce nu tin de ele nu sunt asigurate, vor beneficia de concediu de maternitate,. Conditia este ca aceasta sa isi fi pierdut calitatea de asigurata in ultimele 9 luni.

Calcularea concediului de maternitate

Pe durata concediului de maternitate, mama primeste 85% din media veniturilor lunare incasate in ultimele 6 luni. Pe baza acestor venituri se calculeaza si contributia de asigurari sociale de sanatate. Trebuie subliniat ca aceasta indemnizatie de maternitate nu este impozabila si este suportata integral de bugetul asigurarilor sociale de stat. Indemnizatia de maternitate se calculeaza pe baza numarului de zile lucratoare din cele 6 luni inainte de concediu.

• Baza de calcul a indemnizatiei = Suma salariilor lunare brute din ultimele 6 luni / Suma zilelor lucratoare din ultimele 6 luni
• Indemnizatia de maternitate bruta = Baza de calcul x Numarul de zile lucratoare din luna x 85%
• Indemnizatia de maternitate neta = Indemnizatia de maternitate bruta – CAS

Durata concediului de maternitate

Concediul de maternitate este de 126 zile si este divizat in mod normal astfel:

• concediu prenatal sau concediu de sarcina – 63 zile
• concediu postnatal sau concediu de lauzie – 63 zile

Aceste concedii se pot compensa, singura conditie fiind ca dupa nastere sa se ia minimum 42 zile de concediu.

Concediul prenatal

Concediul prenatal este numit si concediu de sarcina si face parte din concediul de maternitate. In mod normal este de 63 zile inainte de nastere.

Acte necesare pentru concediul prenatal

Angajata insarcinata are obligatia de a informa angajatorul si de a atasa o cerere prin care solicita drepturile de asigurari sociale. E necesara si o adeverinta de la medicul de familie sau de la medicul de specialitate obstetrica ginecologie care monitorizeaza sarcina privind graviditatea.

Concediul postnatal

Concediul postnatal este numit si concediu de lauzie si face parte din concediul de maternitate. Acesta se acorda pentru 63 zile dupa nastere. Conform legii, este obligatoriu un concediu de minimum 42 zile dupa nastere, celelalte zile putand fi luate inainte de nastere.

Compensarea intre concediul pre si post natal

Desi cele 63 zile de prenatal si 63 de postnatal sunt indicate, concediiile prenatal si postnatal se pot compensa intre ele. Cu toate acestea, este obligatiu un concediu postnatal dupa nastere de minimum 42 zile. Restul zilelor pot fi luate inainte de nastere. Trebuie subliniat si ca efectuarea celor 126 zile de concediu in totalitate nu este obligatorie. Multe femei aleg sa lucreze chiar pana in ultima zi inainte de nastere.

Stimulent de crestere copil

Concediul de crestere a copilului (abreviat CCC) se acorda unuia dintre parinti sau unei persoane care adopta un copil, care ia in plasament sau este tutorele unui copil. De asemenea, trebuie sa aiba domiciliul in Romania, sa locuiasca cu copilul pentru care se solicita aceste drepturi. O alta conditie esentiala este ca timp de 12 luni in ultimii 2 ani inainte de data nasterii copilului sa fi realizat venituri impozabile. Salariatele care nasc au dreptul la un stimulent de crestere copil pana la varsta de 2 ani a copilului. Concediul de crestere a copilului poate fi acordat unuia dintre parinti.

Calcul pentru indemnizatie de crestere copil

Indemnizatia pentru cresterea copilului este de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni inainte de nastere. Vorbim si de o valoare minima a acestei indemnizatii care este 2.5 x valoarea indicatorului social de referinta (ISR), care in prezent este de 500 lei. In anul 2019, valoarea minima a indemnizatiei pe care o poate primi o mama este de 1250 lei, iar cea maxima, pentru cazurile in care veniturile sunt mai mari, este de pana la 8500 lei. Se iau in considerare veniturile din salarii, activitati independente, activitati agricole, silvicultura, piscicultura.

Daca mama alege sa se intoarca la munca cu 60 zile inainte de termenul stabilit, aceasta va beneficia de un supliment de insertie.

Concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal se acorda cand medicul considera ca la locul de munca femeia insarcinata este expusa la anumite riscuri ce ar putea afecta sarcina si starea de sanatate nu ii permite sa lucreze. Exista posibilitatea sa se efectueze o serie de modificari ale conditiilor de lucru de catre angajator. Daca acestea nu pot fi facute, femeia are dreptul la concediu de risc maternal.

Acest tip de concediu poate fi acordat in timpul sarcinii, dar si dupa nastere, dupa perioada de concediu postnatal. Durata maxima a acestui concediu este de 120 zile, in functie de starea de sanatate si in baza unui certificat medical. Indemnizatia pentru concediul de risc maternal este de 75% din baza de calcul ce reprezinta media veniturilor lunare brute din ultimele 6 luni anterioare lunii in care se acorda concediul de risc.

Drepturile angajatelor in concediul de maternitate

• Salariata poate compensa concediile prenatal si postnatal in functie de starea sa de sanatate, de recomandarile medicale si de alegerile personale.
• Dupa ce angajata a informat angajatorul cu privire la sarcina, legislatia interzice concedierea salariatei pe toata durata sarcinii, pe durata concediului de maternitate si a celui de crestere a copilului.
• Angajata are dreptul la consultatiile medicale din cadrul medicinei muncii pentru a se evalua eventualele riscuri la locul de munca.
• Dupa nastere, salariata are dreptul de a reveni la locul de munca.
• Salariata nu trebuie sa fie expusa anumitor riscuri la locul de munca care pot pune in pericol sarcina sau sanatatea mamei.
• Aceasta are si dreptul de a solicita concediu de risc maternal, in cazul in care asa prevad recomandarile medicale.

Drepturile mamelor la locul de munca

Fiecare mamica sau viitoare mamica trebuie sa stie care ii sunt drepturile pe durata sarcinii si dupa nastere. Salariatele gravide, cele care alapteaza, care abia au nascut, care sunt in concediu de maternitate, concediu de risc maternal, concediu de crestere a copilului sau de ingrijire a copilului beneficiaza de protectia sanatatii si a securitatii la munca, conform cu legislatia in vigoare.

• Angajatorul nu are dreptul de a concedia salariata pe durata sarcinii, a concediului de maternitate si a concediului de crestere a copilului si nici pe o perioada de 6 luni de la revenirea la serviciu dupa concediu crestere copil. Singurele exceptii sunt in caz de faliment sau dizolvarea angajatorului. Dupa finalizarea concediului de maternitate, salariata are dreptul de a se reintoare la locul de munca.
• Salariata trebuie sa beneficieze de cele 126 zile de concediu de maternitate, dintre care 42 zile sunt obligatorii dupa nastere.
• Angajata trebuie sa fie protejata de anumiti factori de risc pentru sarcina si pentru sanatatea ei. Angajatorul trebuie sa intervine prin evitarea expunerii gravidei la factori de risc si modificarea anumitor conditii care pericliteaza sarcina, cum ar fi programul de lucru etc.
• Gravida are dreptul la perioada de repaus, mai ales care sta mult in picioare sau pe scaun.
• Proaspetele mamici si gravidele nu sunt obligate sa lucreze noaptea, mai ales daca acest lucru le afecteaza starea de sanatate.

Alte drepturi

• Angajatorul trebuie sa mentina confidentialitatea cu privire la sarcina salariatelor, cu exceptia cazului in care este necesar pentru buna functionare a activitatii sa se stie acest lucru.
• Proaptele mamici au dreptul de a solicita in timpul programului de lucru 2 pauze de alaptare de cate o ora, care pot fi in acelasi tip inlocuite prin reducerea programului de lucru cu 2 ore pe zi, fara reduceri salariale.
• Salariata gravida are, de asemenea, dreptul la o dispensa lunara pentru controale medicale de rutina. Aceasta dispensa este de cel mult 16 ore libere, platite normal.
• Gravidele sunt protejate de discriminare, iar la angajare angajatorului ii este interzis sa solicite garantie ca viitoarea angajata nu va ramane insarcina pe durata contractului de munca.

Intrebari frecvente

Cine plateste concediul prenatal?

Indemnizatia concediului de maternitate este platita de catre angajator, iar acesta isi va recupera suma in baza unor documente care sa justifice. Astfel, indemnizatia va fi in final suportata integral din contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, conform cu legislatia in vigoare.

Se poate acorda concediu de crestere pentru un copil de 3 ani?

Concediul de crestere a copilului se acorda pana la 3 ani numai in cazul in care copilul este incadrat in grad de handicap.

La cate saptamani se ia concediul prenatal?

Se poate intra in concediu prenatal inainte cu 63 zile de data estimata a nasterii. Avand in vedere ca se poate compensa concediul prenatal cu postnatal, se poate intra si mai devreme in prenatal, in functie de starea de sanatate a mamei. In general, insa, concediul prenatal se ia incepand cu a 32-a saptamana de sarcina.

Concediul de maternitate se impoziteaza?

Indemnizatia de maternitate nu se impoziteaza. Se plateste doar CAS, fiind singura contributie, iar restul sumei rezultate nu se va impozita.