Bufeurile – de ce apar si ce solutii exista

Bufeurile sunt de obicei asociate cu menopauza si perimenopauza, insa pot aparea si in alte situatii. Iata cum se manifesta, care sunt cauzele si ce solutii exista.

CUPRINS:

1. Ce sunt bufeurile?
2. Cauze si factori declansatori
3. Ce solutii exista?

Ce sunt bufeurile?

Bufeurile implica o senzatie brusca de caldura in partea superioara a corpului, de obicei mai intens pe fata, gat si piept. Pielea se poate inrosi si pot aparea transpiratii. Desi pot fi date de mai multe probleme, bufeurile sunt cel mai frecvent cauzate de menopauza – momentul in care perioadele menstruale devin neregulate si se opresc in cele din urma. De fapt, bufeurile sunt cel mai frecvent simptom al menopauzei.

Reactia organismului la bufeuri are ca rezultat in general nu doar transpiratie, ci si cresterea ratei cardiace si metabolice. In timpul unei bufeu, este posibil sa apara simptome ca:

• senzatie brusca de caldura care se raspandeste pe piept, gat si fata;
• piele cu aspect rosu, patat;
• batai rapide ale inimii;
• transpiratii intense, mai ales in partea superioara a corpului;
• senzatie de racire pe masura ce bufeul se reduce;
• stare de anxietate.

Frecventa si intensitatea bufeurilor variaza. Bufeurile pot fi usoare sau atat de intense incat sa afecteze activitatile zilnice. Pot sa apara in orice moment al zilei sau al noptii. Bufeurile nocturne (transpiratiile nocturne) va pot trezi din somn si pot provoca probleme de somn pe termen lung.

Cat dureaza bufeurile?

Bufeurile apar adesea brusc, dar durata lor variaza. Unele bufeuri trec dupa cateva secunde, in timp ce altele pot dura mai mult de 10 minute. In medie, bufeurile dureaza aproximativ 4 minute. Frecventa bufeurilor variaza, de asemenea.

Cauze si factori declansatori

Bufeurile afecteaza de obicei femeile care se apropie de menopauza si se crede ca sunt cauzate de modificari ale nivelului hormonal – ce influenteaza controlul temperaturii corporale. Bufeurile sunt cel mai frecvent cauzate de modificarea nivelului hormonal inainte, in timpul si dupa menopauza. Nu este clar modul in care modificarile hormonale provoaca bufeuri. Insa, majoritatea cercetarilor sugereaza ca bufeurile apar atunci cand nivelurile scazute de estrogen vor face ca hipotalamusul sa devina mai sensibil la usoarele modificari ale temperaturii corpului. Cand hipotalamusul considera ca organismului ii este prea cald, porneste un lant de reactii pentru a reduce temperatura, sub forma unui bufeu.

Uneori, bufeurile apar brusc, dar alteori exista un factor declansator, cum ar fi:

• consumul de alimente picante;
• cofeina si alcoolul;
• fumatul;
• purtarea de imbracaminte groasa;
• temperatura mare;
• senzatie de stres sau anxietate etc.

De asemenea, bufeurile sunt legate de:

• tratamente pentru anumite tipuri de cancer;
• anumite medicamente;
• unele probleme de sanatate, cum ar fi tiroida hiperactiva, diabetul si tuberculoza etc.

Ce solutii exista?

Inainte de a lua in considerare medicatia, incercati mai intai sa modificati stilul de viata. Medicii recomanda o serie de modificari timp de cel putin 3 luni inainte de a incepe orice tratament medicamentos.

Anumite modificari ale stilului de viata pot reduce bufeurile si alte simptome ale menopauzei:

• limitati consumul de alcool, cofeina si alimente picante, daca acestea agraveaza simptomele;
• folositi un ventilator portabil sau pulverizati apa pe piele atunci cand apar bufeurile;
• imbracati-va in straturi astfel incat sa fie mai usor sa indepartati hainele si sa va racoriti;
• renuntati la fumat;
• respirati incet si profund in timpul unui bufeu;
• reduceti temperatura din camera;
• folositi tehnici de reducere a stresului, cum ar fi yoga, meditatia sau respiratia ghidata etc.

O modalitate de a vedea ce va declanseaza bufeurile este sa tineti un jurnal al simptomelor. Scrieti despre fiecare episod, inclusiv ce alimente ati consumat inainte de bufeu. Un jurnal al simptomelor va poate ajuta sa vedeti exact care sunt elementele declansatoare si sa stabiliti ce modificari ale stilului de viata va pot ajuta.

Terapia hormonala

Estrogenul este principalul hormon utilizat pentru reducerea bufeurilor. Terapia hormonala in general trebuie sa fie adaptata nevoilor personale. De obicei, se incepe cu cele mai mici doze eficiente pentru controlul simptomelor. Durata tratamentului depinde de severitatea simptomelor. Unele dintre efectele secundare relativ usoare ale utilizarii hormonilor includ sensibilitatea sanilor, dereglari menstruale, crampe sau balonare.

Alte medicamente

Pe langa terapia hormonala, medicii pot recomanda uneori antidepresive pentru controlul bufeurilor. Exemple includ venlafaxina, paroxetin, citalopram, escitalopram. Aceste medicamente nu sunt la fel de eficiente ca terapia hormonala pentru bufeurile severe, dar pot fi utile pentru femeile care nu pot folosi hormoni. Efectele secundare posibile includ greata, probleme de somn sau somnolenta, crestere in greutate, gura uscata sau disfunctie sexuala.

Alte medicamente care ar putea fi recomandate includ:

• Gabapentina – este un medicament anti-convulsiv care este considerat destul de eficient in reducerea bufeurilor. Efectele secundare pot include somnolenta, ameteli, retentie de apa la nivelul membrelor (edem) si oboseala.
• Pregabalin – este un alt medicament anti-convulsiv care poate fi eficient in reducerea bufeurilor. Efectele secundare pot include ameteli, somnolenta, dificultati de concentrare si crestere in greutate.
• Oxibutinina – se foloseste cel mai adesea pentru tratarea afectiunilor urinare, cum ar fi vezica urinara hiperactiva. De asemenea, poate ajuta la ameliorarea bufeurilor uneori. Efectele secundare pot include uscaciunea gurii, uscaciunea ochilor, constipatie, greata si ameteli.
• Clonidina – se foloseste in mod obisnuit pentru a trata tensiunea arteriala crescuta. Efectele secundare includ ameteli, somnolenta, uscaciunea gurii si constipatie.

Terapii complementare pentru bufeuri

Femeile apeleaza adesea la terapiile complementare ca un mod „natural” de a reduce bufeurile. Retineti ca acestea e bine sa fie folosite doar la indicatiile medicului. Pot interactiona cu alte medicamente si pot avea efecte adverse.

Exemple de remedii naturiste pentru bufeuri includ cohosh negru (Actaea racemosa, Cimicifuga racemosa), trifoi rosu (Trifolium pratense), Angelica sinensis, Oenothera biennis. Meditatia poate ajuta in gestionarea nivelurilor de stres. Stresul este un factor declansator obisnuit al bufeurilor pentru multe femei. Pot fi utile si tehnicile de respiratie profunda pentru a ameliora stresul. Respiratia profunda, respiratia de relaxare sau respiratia ritmica se refera la o metoda de respiratie utilizata pentru a reduce stresul. Aceasta implica inspir profund si expira intr-un ritm uniform. Faceti acest lucru timp de cateva minute, intr-o pozitie confortabila. Respirati incet pe nas si expirati pe gura.

Prevenirea bufeurilor

Puteti reduce frecventa bufeurilor daca identificati elementele declansatoarele si invatati sa le evitati. Desi acest lucru nu va preveni bufeurile complet, este posibil sa le reduceti frecventa – sa aveti simptome mai rar. Niciun tratament nu este garantat pentru a preveni bufeurile, dar exista optiuni care va pot ajuta sa gestionati simptomele. Scopul tratamentului este de obicei de a reduce severitatea si frecventa bufeurilor. Puteti lua in considerare modificarile stilului de viata, terapia de substitutie hormonala, medicamentele eliberate pe baza de reteta sau terapiile alternative.

Referinte:
(1) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hot-flashes/symptoms-causes/syc-20352790
(2) https://www.nhs.uk/conditions/menopause/hot-flushes/
(3) https://www.webmd.com/menopause/guide/menopause-hot-flashes
(4) https://www.healthline.com/health/menopause/understanding-hot-flashes
(5) https://www.menopause.org/for-women/menopause-faqs-hot-flashes