Sindromul Einstein la copii – ce este si ce efecte are?

Citeste mai jos mai multe despre sindromul Einstein la copii, care sunt semnele posibile, de ce apare acest sindrom si alte informatii utile.

CUPRINS:

1. Ce este sindromul Einstein?
2. Semne probabile ale sindromului Einstein
3. Ce cauzeaza sindromul Einstein?

Ce este sindromul Einstein?

Sindromul Einstein este numit dupa celebrul om de stiinta Albert Einstein. Este atunci cand un copil isi dezvolta limbajul si abilitatile de vorbire mai lent decat alti copii de varsta sa, dar apoi brusc ii ajunge din urma si ii depaseste. Asta inseamna ca ar putea incepe sa vorbeasca mai tarziu decat alti copii, dar apoi sa inceapa brusc sa vorbeasca in propozitii complete si sa foloseasca chiar cuvinte mai grele. Astfel de copii pot avea, de asemenea, o memorie foarte buna si abilitati matematice sau de stiinta.

Sindromul Einstein poarta numele lui Albert Einstein, despre care se spune ca nu a rostit propozitii complete pana la varsta de 5 ani. Conceptul de sindrom Einstein a fost inventat de Thomas Sowell si sustinut ulterior de dr. Stephen Camarata – medic si profesor. Acesta a declarat ca multi copii sunt diagnosticati gresit cu tulburare de spectru autist pentru ca prezinta intarzieri de vorbire.

Este important de retinut ca fiecare copil este diferit si se dezvolta in propriul ritm, iar sindromul Einstein nu este o problema sau o tulburare. De asemenea, daca cel mic are dificultati de vorbire si de limbaj, este important sa discutati cu medicul. In functie de gravitate, intarzierile de vorbire pot varia de la lipsa completa a vorbirii pana la dificultati de pronuntare a cuvintelor sau chiar probleme la formarea propozitiilor. Unele cauze pentru problemele de vorbire si de limbaj pot sa includa chiar si probleme de auz, sindromul Asperger, tulburarea de spectru autist, hiperlexia etc.

Ce este hiperlexia?

Hiperlexia se refera la abilitati avansate de citire la copii cu mult peste varsta lor cronologica. Cititul in sine este adesea precedat de un interes intens si obsesiv pentru litere si cifre in copilarie.

Exista trei tipuri de hiperlexie:‌

• Hiperlexia I – apare atunci cand copiii care se dezvolta fara dizabilitati invata sa citeasca devreme si cu mult peste nivelul asteptat – aceasta forma este considerata temporara;
• Hiperlexia II – acest tip de hiperlexie apare la copiii cu autism (copiii sunt adesea extrem de atrasi si interesati de cifre si litere, preferand cartile si literele magnetice fata de alte tipuri de jucarii, isi amintesc frecvent numere importante si in plus au de obicei semne mai tipice de autism, cum ar fi evitarea contactului vizual si sensibilitate crescuta la stimuli senzoriali);
• Hiperlexia III – acest tip este ca hiperlexia II, dar simptomele scad in timp si in cele din urma dispar (copiii cu hiperlexie III tind sa aiba o intelegere remarcabila a citirii, dar dezvoltarea limbajului verbal poate fi in urma, si spre deosebire de copiii cu autism, copiii cu hiperlexie III interactioneaza cu usurinta, sunt extroverti si afectuosi).

Semne de hiperlexie

Exista patru caracteristici principale pe care majoritatea copiilor cu hiperlexie le vor avea:

• semne ale unei tulburari de dezvoltare – cum ar fi incapacitatea de a vorbi sau de a comunica precum alti copii de varsta lor sau probleme de comportament;
• capacitate de intelegere mai scazuta decat cea normala – abilitati foarte mari de citire, dar abilitati de intelegere si de invatare mai mici decat cele normale;
• abilitatea de a invata rapid – vor invata sa citeasca rapid, si uneori chiar vor invata singuri sa citeasca;
• afinitate pentru carti – uneori pot chiar sa scrie in aer cu degetele, pot fi fascinati atat de litere si cuvinte, cat si de cifre.

Semne probabile ale sindromului Einstein

Unele posibile semne ale sindromului Einstein pot sa includa:

• dezvoltarea intarziata a vorbirii (uneori nu exista probleme cu citirea literelor sau a cifrelor);
• memorie precoce – capacitatea foarte buna de retinere a informatiilor;
• foarte buna abilitati analitice;
• inclinatii mai ales spre domeniile matematice si muzicale;
• interese extrem de restranse si selective;
• durata lunga de atentie;
• incapatanare;
• antrenament intarziat la olita.

Copiii cu sindromul Einstein par sa aiba dificultati in comunicarea verbala, mai ales in primii ani. Majoritatea copiilor par sa spuna doar cateva cuvinte pana la varsta de 3 ani. Copiii cu sindromul Einstein de obicei isi dezvolta limbajul in cele din urma. De asemenea, isi pastreaza inteligenta peste normal.

Ce cauzeaza sindromul Einstein?

Thomas Sowell, cel care a inventat termenul, a remarcat ca poate exista o predispozitie genetica. Exista foarte putine cercetari disponibile despre acest sindrom si nu este un diagnostic oficial. Cercetarile referitoare la aceasta tulburare sunt in prezent minime si nu exista nicio definitie sau criterii medicale oficiale in prezent. Ca atare, nu se stie cat de frecvent este sindromul Einstein sau daca este cauzat de factori genetici sau de mediu.

Este important sa mergeti la medic daca observati ca cel mic are intarzieri de vorbire sau de limbaj. Insa, retineti ca este necesara o abordare holistica pentru a diagnostica exact cauza problemei. Daca cel mic este receptiv la conversatii si este implicat in lumea din jurul sau, un diagnostic de autism poate fi inexact. Alte masuri, cum ar fi verificarea auzului copilului, sunt, de asemenea, esentiale pentru a va asigura ca nu exista deficiente fizice care sa-l impiedice sa vorbeasca.

Indiferent daca vorbim intr-un final de sindromul Einstein sau o alta forma de intarziere a vorbirii, terapia logopedica este importanta pentru a corecta starea copilului. Terapia logopedica sugerata copilului va fi personalizata in functie de rezultatele evaluarii.