Repaus la pat in sarcina – cand este necesar?

In anumite situatii medicii recomanda repaus la pat in sarcina – iata in ce situatii, care pot fi indicatiile, riscurile asociate, precum si alte recomandari.

CUPRINS:

1. Ce inseamna repaus la pat in sarcina?
2. Cand se recomanda repaus la pat?
3. Repausul la pat are riscuri?
4. Recomandari

Ce inseamna repaus la pat in sarcina?

Repaus la pat in sarcina inseamna a restrictiona partial sau complet activitatea si monitorizare mai atenta. Desi o perioada de repaus la pat va poate intrerupe rutina, poate fi utila pentru a duce sarcina la termen. Repausul la pat este de obicei indicat in timpul sarcinii pentru a reduce anumite complicatii ale sarcinii. Multor femei gravide li se recomanda la un moment dat in sarcina repausul la pat. Insa, acest repaus este diferit de la femeie la femeie si poate varia de la o simpla odihna periodica si evitarea anumitor activitati solicitante, pana la repaus complet la pat, uneori chiar cu monitorizare in spital.

Unor femei li se recomanda repaus pentru o perioada scurta pentru a reduce o complicatie si stabilizarea starii, in timp ce altor femei li se recomanda repaus la pat pe toata durata sarcinii – mai ales daca vorbim despre o sarcina cu risc ridicat. Uneori se recomanda repaus la pat doar in anumite perioade ale zilei. In alte cazuri, insa, se recomanda repaus permanent la pat – pacienta se poate ridica doar pentru a merge la baie. Este posibil sa aveti, de asemenea, restrictii cu privire la urcatul scarilor. Daca vi se recomanda sa va odihniti in cea mai mare parte a timpului, pot fi permise anumite tipuri de activitate, ca plimbari scurte, stat in picioare perioade scurte, lucru la birou (de obicei mai putin de o ora), uscatul scarilor (limitat) etc. Este important ca medicul sa va explice exact ce tip de repaus vi se recomanda.

Cand se recomanda repaus la pat?

In timp ce activitatea normala si exercitiile fizice sunt de obicei importante si benefice in timpul sarcinii, exista unele situatii in care medicii pot recomanda repaus la pat pentru a incerca sa reduca riscul de nastere prematura.

Femeilor insarcinate li se recomanda de obicei odihna la pat din urmatoarele motive:

• sangerare la inceputul sarcinii sau pentru a preveni avortul spontan – sangerarea poate fi cauzata de placenta previa sau desprinderea placentei;
• travaliu prematur sau ruptura prematura a membranelor – necesita spitalizare;
• col uterin slabit care se poate deschide prematur;
• subtierea colului uterin;
• sarcina multipla;
• istoric de complicatii in sarcina;
• dezvoltare fetala slaba;
• preeclampsie sau hipertensiune arteriala, pentru a reduce riscul de a induce travaliul.

In cele mai multe cazuri, repausul la pat este folosit pentru a-i oferi corpului cea mai buna sansa de a se normaliza si de a preveni anumite complicatii in sarcina. Repausul la pat va fi recomandat in caz de afectiuni legate de hipertensiune arteriala pentru a reduce stresul si a scadea tensiunea arteriala. Munca, activitatea sau exercitiile fizice pot agrava sau provoca anumite situatii, astfel incat repausul la pat poate fi prescris pentru a reduce sangerarea vaginala sau pentru a reduce riscul de travaliu prematur. Repausul la pat poate fi, de asemenea, necesar pentru a ajuta la cresterea fluxului de sange catre placenta.

Repausul la pat are riscuri?

Unii medici recomanda repaus la pat in numeroase situatii. Insa, alti medici considera ca repausul la pat in sine poate avea o varietate de efecte negative. De exemplu, poate creste riscul de formare a cheagurilor de sange in picioare. Femeile insarcinate prezinta deja un risc mai mare de tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara, iar riscul poate fi mai mare daca activitatea de orice fel este restrictionata.

De asemenea, se considera ca repausul poate reduce volumul plasmatic si capacitatea cardiovasculara. Activitatea regulata sustine volumul sangvin, fluxul sangvin optim catre organe si articulatii, activitatea cardiaca normala. In plus, in unele cazuri se considera ca repausul prelungit poate intensifica anumite probleme in sarcina, ca insomnie, constipatie sau arsuri gastrice.

Alte riscul posibile pot include:

• risc mai mare de diabet gestational (pentru ca organismul nu descompune glucoza la fel de repede ca de obicei);
• pierderi ale masei osoase si tonusului muscular (din cauza lipsei de activitate de sustinere a greutatii);
• dureri (mai ales de solduri si de spate, date de presiunea constanta a greutatii);
• iritatii ale pielii (in urma contactului prelungit cu cearsafuri, de exemplu).

In plus, odihna la pat poate fi placuta la inceput, dar majoritatea femeilor considera evitarea completa a activitatilor, chiar si pentru doar cateva zile, ca fiind inconfortabila si incomoda. Activitatea redusa poate duce, de asemenea, la stres, mai ales daca nu aveti suficient sprijin din partea celor din jur. In plus, cercetarile au stabilit o legatura intre scaderea apetitului (ceea ce se poate intampla in caz de restrictie a activitatii fizice), pierderea in greutate a mamei si greutatea mica a copilului la nastere. In cele din urma, repausul prelungit poate creste riscul de depresie.

Recomandari

• Intrebati medicul clar cat timp este necesar repausul la pat, daca este vorba despre repaus total sau pot fi efectuate anumite activitati, daca va puteti ridica pentru a merge la baie, daca puteti sa va ridicati pentru a face anumite treburi casnice sau pentru a avea grija de ceilalti copii, daca trebuie sa evitati anumite pozitii si daca activitatea sexuala este permisa sau nu. De asemenea, discutati cu medicul despre beneficiile si riscurile repausului la pat in cazul vostru.
• Se recomanda o alimentatie echilibrata (consum optim de fibre si apa) pentru a ajuta la prevenirea constipatiei in sarcina.
• Repausul la pat poate fi o provocare, asa ca este important sa fiti organizata si sa stabiliti o rutina zilnica. Faceti un program zilnic, schimbati-va de pijamale in timpul zilei si respectati pe cat posibil o rutina. Pastrati o lista cu lucruri de facut si planificati anumite activitati pentru fiecare zi, ca lectura, vizionarea unui film, anumite activitati sau sarcini etc. Asigurati-va ca aveti in apropiere articolele necesare. Acestea ar putea include laptop, telefon, telecomanda, carti, pix si hartie, agenda, anumite produse de igiena etc. Incercati sa va stabiliti un program zilnic si sa faceti cat mai multe activitati, precum citit, scris, crosetat etc.
• Faceti exercitiile recomandate de medic, daca este cazul, ca anumite rotiri ale mainilor si picioarelor pentru a reduce riscul aparitiei cheagurilor de sange. De asemenea, se pot recomanda anumite exercitii cu mingiute anti-stres.
• Poate fi util sa scrieti zilnic intr-un jurnal, pentru ca poate avea inclusiv scop terapeutic.

ATENTIE!

Luati legatura cu medicul daca aveti o vena dureroasa si umflata la picioare, daca apar dureri in piept, probleme respiratorii, contractii sau alte semne de travaliu, tensiune arteriala marita sau simtiti ca fatul nu se misca la fel de mult ca inainte.

Referinte:
(1) https://utswmed.org/medblog/bed-rest-during-pregnancy/
(2) https://my.clevelandclinic.org/health/articles/9757-pregnancy-bed-rest
(3) https://www.webmd.com/baby/guide/bed-rest-during-pregnancy
(4) https://americanpregnancy.org/healthy-pregnancy/pregnancy-complications/bed-rest-during-pregnant/
(5) https://www.whattoexpect.com/pregnancy/bed-rest/