Articole

Empatia la copii – importanta si metode de dezvoltare

Empatia este o abilitate complexa, care se invata pe parcursul copilariei si care are un impact important nu doar in copilarie, ci si in adolescenta si la varsta adulta. Cum se dezvolta empatia si cum pot parintii sa ii ajute sa o invete, aflati din articol.

Cuprins:

(1) Ce este empatia?
(2) Cum se dezvolta in copilarie?
(3) De ce este importanta empatia?
(4) Cum pot parintii sa sustina dezvoltarea empatiei copiilor?

Ce este empatia?

Empatia se refera la capacitatea unei persoane de a intelege ce simt ceilalti si de ce simt astfel intr-o anumita situatie si cum pot actiunile ei sa aiba impact asupra celorlalti (in general, e vorba de actiuni de alinare sau ajutorare).

Empatia nu este o trasatura innascuta, insa suntem programati genetic sa invatam sa fim empatici.
Desi unii copii pot avea o inclinatie genetica catre a fi mai empatici, empatia este o abilitate complexa care se invata si se dezvolta pe parcursul copilariei. Rolul cel mai important in deprinderea empatiei il au parintii, apoi alte figuri importante implicate in cresterea copiilor (bunici, educatori).

Pana la varsta adulta, majoritatea persoanelor invata sa fie empatice, intr-o anumita masura. Doar un mic procent dintre indivizi nu au capacitatea de a simti deloc empatie, iar acestea sunt cazuri patologice, respectiv psihopati.

Empatia consta in trei procese:

  • impartasirea emotiilor (numita si “contagiune emotionala”) se refera la aparitia emotiilor de suferinta atunci cand observam suferinta la un alt individ;
  • grija empatica – consta in motivatia de a avea grija de ceilalti, care sunt vulnerabili sau in suferinta;
  • schimbarea perspectivei – se refera la capacitatea unei persoane de a se pune in pielea unei alteia si de a-si imagina ce gandeste sau simte aceasta.

Empatia nu se refera doar la a fi capabil de a simti suferinta cuiva (empatia afectiva), ci si la a vedea situatia din punctul de vedere al persoanei in cauza si de a gandi ce actiuni ar putea-o face sa se simta mai bine (empatia cognitiva).

Cum se dezvolta empatia in copilarie?

Un copil empatic este capabil:

  • sa inteleaga ca el este o persoana distincta de ceilalti, care au ganduri, emotii si perspective diferite de ale lui;
  • sa recunoasca emotiile cele mai comune (bucurie, tristete, furie, frica, uimirea etc), la el si la ceilalti si sa le poata numi;
  • sa isi autoregleze emotiile;
  • sa isi imagineze, intr-o situatie data, cum se simte o persoana;
  • sa isi imagineze cum ar putea consola sau ajuta o persoana in nevoie, intr-o anumita situatie.

Dezvoltarea empatiei este un proces gradual, care are loc pe durata copilariei si uneori chiar si in adolescenta. Procesul este modelat atat de factorii genetici si temperament (partea innascuta a personalitatii), cat si de factorii de mediu, de experiente si de cat de mult este exersata empatia.

Iata principalele achizitii afective si cognitive din copilarie, care preced si dezvoltarea empatiei:

0-2 ani

Elementele emotionale ale empatiei sunt primele care apar. Pana la 2 ani, este dificil pentru un copil sa inteleaga perspectiva altei persoane. In primii ani de viata, copiii sunt prin natura egocentrici, concentrati pe sine si pe nevoile lor imediate. Pana la aceasta varsta, cei mici au insa achizitii care devin baza pentru dezvoltarea empatiei:

  • nou-nascutii raspund la plansul altor bebelusi din maternitate, plangand si ei;
  • la varsta de 6-7 luni, in situati nefamiliare sau in contact cu persoane noi, bebelusii cauta reactia parintelui, pentru a sti cum sa reactioneze; raportarea la reactia parintilor ii ajuta pe copii sa inteleaga lumea si oamenii cu care interactioneaza;
  • intre 18 si 24 luni copiii se recunosc in oglinda, ceea ce arata ca inteleg ca sunt persoane distincte de ceilalti.

3-4 ani

In aceasta etapa de dezvoltare, copiii incep sa constientizeze tot mai mult ca ceilalti au corpuri, emotii si ganduri separate si diferite de ale lor. Se dezvolta teoria mintii, o abilitate cognitiva complexa care se refera la aceasta capacitate de a intelege ca ceilalti gandesc, simt, au asteptari, dorinte si intentii diferite de ale sale.

5-7 ani

In aceasta perioada continua sa se dezvolte abilitatile implicate in empatie, definitivandu-se pana la 6-7 ani. La 5-6 ani, copiii invata cum sa identifice emotiile din gesturile, expresiile faciale si actiunile celorlalti. La 6-7 ani, sunt capabili sa se puna in pielea altor persoane, sa gaseasca solutii si sa le ofere ajutorul atunci cand observa ca persoanele au nevoie. In acelasi timp, abilitatea lor de a-si autoregla emotiile se maturizeaza si sunt astfel mai capabili de a se conecta la emotiile altcuiva, fara sa se simta coplesiti de ele.

De ce este importanta empatia?

Copiii empatici, iar mai tarziu adultii, se descurca mai bine in situatii sociale, ajutandu-i sa se adapteze mai bine in situatii de viata diferite.

Ce alte beneficii mai implica empatia:

  • empatia ii ajuta pe copii si pe adulti sa dezvolte relatii mai stranse si mai pozitive; abilitatea de a se pune in pielea celuilalt, de a-l intelege si a-l ajuta reduce negativitatea si conflictele din relatii si interactiunile sociale;
  • copiii empatici inteleg mai usor sarcasmul;
  • empatia incurajeaza acceptarea si toleranta si reduce riscul de bullying;
  • empatia este o abilitate care sustine sanatatea mentala si starea de bine;
  • ofera o mai buna intelegere a celorlalti, iar mai tarziu, ca adult, a colegilor, clientilor etc;
  • liderii empatici stimuleaza o performanta mai mare a angajatilor lor, pentru ca angajatii au o mai mare incredere in ei si in faptul ca interesele lor vor fi luate in considerare.

Cum pot parintii sa sustina dezvoltarea empatiei copiilor?

Copiii invata sa fie empatici si sa raspunda cu compasiune la emotiile si nevoile celorlalti in numeroase contexte de-a lungul copilariei. Parintii pot stimula invatarea empatiei prin exemplul propriu, prin jocuri, povesti, comunicare, si nu in ultimul rand, avand multa rabdare cu cei mici.

La varste mici

  • Copiii cu un atasament securizant fata de parinti sunt mult mai empatici fata de ceilalti. Atasamentul securizant este un predictor important al empatiei si compasiunii si se construieste atunci cand copiii se simt iubiti, in sigurantam ingrijiti de catre parintii lor.
  • Copiii care au capacitatea de a-si autoregla emotiile negative sunt in general mai empatici, simpatizeaza mai usor cu ceilalti si le ofera ajutor. Ajutati-i pe cei mici sa gestioneze emotiile negative cu care se confrunta. Lasati-i sa le exprime, vorbiti despre ele, de ce si cand apar.
  • Vorbiti-le despre emotiile celorlalti, fie ca e vorba de membri din familie, copii cu care se joaca sau personaje din carti sau desene animate. Copiii devin astfel mult mai constienti de emotiile celorlalti.
  • Dati-le exemple de empatie, in activitatile din viata de zi cu zi. De exemplu, la locul de joaca, daca un copil se raneste: “Uite, Ioana este trista. Plange pentru ca a cazut. Hai sa vedem cum se simte.
  • Jocul de rol cu animale de plus sau jucarii poate fi o ocazie de a exersa empatia: “Hipopotamul nu vrea sa faca schimb de trotineta cu ursul. Cum crezi ca se simte ursul? Ce am putea sa-i spunem hipopotamului? Dar ursului?
  • Aratati-le celor mici expresiile faciale ale emotiilor. Puteti exersa in fata unei oglinzi. Studiile arata ca atunci cand exersam o emotie, ajungem chiar sa o simtim. Pentru un efect mai puternic, cand vorbiti despre cum se simt ceilalti, rugati-i sa si mimeze emotia respectiva.
  • Cititi carti despre emotii, pentru dezvoltarea empatiei afective. Pentru empatia cognitiva, vorbiti cu cei mici despre personaje si despre situatiile prin care trec, intrebandu-i ce cred ca gandesc, cred, vor sau simt. Vorbind cu ei astfel, copiii invata foarte mult despre cum functioneaza mintea noastra.

Cateva exemple de carti despre emotii:

  • Eu si sentimentele mele – H. Kreul
  • Cartea emotiilor mele – S. Couturier
  • Prima mea carte despre sentimente si emotii –
  • Printesa Stela este trista –
  • Povestirile din colectia Emotiile lui Noni – A. C. C. Chine
  • Povestile din seria Inima de printesa – M. Martin

La varste mai mari

  • Incurajati copiii fie curiosi si sa interactioneze si cu copii sau persoane din afara grupului lor obisnuit. Studiile arata ca atunci cand cautam si ne concentram pe lucrurile pe care le avem in comun cu ceilalti, avem tendinta de a fi mai empatici cu cei pe care ii consideram similari noua.
  • Implicati-i in actiuni practice, concrete, pe care sa le intreprinda atunci cand observa ca ceilalti au nevoie (de la mobilizarea pentru o cauza umanitara, pana la actiuni simple, din viata de zi cu zi).
  • Faceti cu copiii periodic exercitii de imaginatie, in care sa se proiecteze in pielea altcuiva (persoana reala sau personaj fictiv). Intrebati-i cum s-ar simti, ce ar gandi si ce ar face.

Indiferent de varsta

  • Incurajati si laudati initiativele si actele de compasiune si empatie ale copiilor.
  • Limitati expunerea copiilor la continut violent (filme, jocuri, desene animate, carti etc), pentru a evita desensibilizarea copiilor la violenta.
  • Copiii invata cel mai mult empatia din modul in care parintii se poarta cu ei atunci cand sunt prost-dispusi, speriati, suparati. Exemplul de empatie al parintilor cantareste foarte mult in deprinderea empatiei de catre cei mici.
  • Studiile arata ca disciplina bazata pe reguli care le sunt explicate copiilor (de ce e nevoie de ele si ce consecinte morale pot avea) ajuta la interiorizarea principiilor morale mult mai mult decat regulile arbitrare, a caror nerespectare duce la pedepse.
  • Implicati copiii in ingrijirea plantelor si a animalelor, pentru ca astfel invata ca de ei poate depinde o alta viata, sa traiasca, sa creasca si sa fie fericita.

Resurse:

(1) Teaching empathy: Evidence-based tips for fostering empathy in children – https://www.parentingscience.com/teaching-empathy-tips.html
(2) How Children Develop Empathy – https://psychcentral.com/lib/how-children-develop-empathy/
(3) How to Help Your Child Develop Empathy – https://www.zerotothree.org/resources/5-how-to-help-your-child-develop-empathy
(4) Why empathy doesn’t “just happen” – https://www.parentingscience.com/teaching-empathy.html
(5) Why teaching children empathy is more important than ever – https://www.goodstart.org.au/news-and-advice/february-2018/why-teaching-children-empathy-is-important
(6) How Empathy Can Change Your Life – https://www.happify.com/hd/empathy-can-change-your-life-infographic/?srid=hfp
(7) How Children Develop Empathy – https://www.psychologytoday.com/us/blog/smart-parenting-smarter-kids/201905/how-children-develop-empathy
(8) Ages & Stages: Empathy – https://www.scholastic.com/teachers/articles/teaching-content/ages-stages-empathy/

Oana Costin

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Recent Posts

Păstrarea pasiunii în cuplu după sosirea copiilor

Ai născut recent, ești în al nouălea cer, dar parcă ceva s-a schimbat. Cu toate…

4 săptămâni ago

COMUNICAT DE PRESĂ – Mâine se deschide Baby Boom Show, singurul târg al toamnei pentru copii şi viitori părinţi

Mâine, 3 octombrie 2024, se dă startul celei mai mari expoziții din România dedicate copiilor…

o lună ago

Alegeri ideale pentru începerea școlii: Cutia de prânz perfectă pentru copii activi și părinți ocupați

Descoperă gama noastră de produse pentru prânz, concepute special pentru a oferi confort, siguranță și…

2 luni ago

Gastroenterita la copii – 3 cauze comune

Gastroenterita pediatrică poate avea cauze variate; de identificarea lor corectă depinde instituirea tratamentului adecvat. Din…

4 luni ago

Economisește cu ajutorul tehnologiei: care sunt avantajele alegerii unui frigider cu Wi-Fi?

Un frigider cu Wi-Fi poate fi controlat de la distanță cu ajutorul unui app dedicat,…

4 luni ago

Săptămâna 2 de sarcină. De la concepție la implantare

Săptămâna a doua de sarcină reprezintă un moment esențial în dezvoltarea viitorului bebeluș. Din punct…

5 luni ago