Depresia postnatala

1 din 7 proaspete mamici se confrunta cu depresia postnatala. Nasterea unui copil aduce multe schimbari in viata unei femei. Grijile cu privire la nou-nascut, gestionarea treburilor casnice, a carierei si relatia cu partenerul pot creste riscul de dezvoltare a depresiei postnatale. Unele femei se pot simti nepregatite pentru schimbarile care apar odata cu venirea unui copil, alte femei se pot simti depasite de sarcini, se pot simti neputincioase etc.

Desi unii dau vina pe hormonii si modificarile hormonale din timpul sarcinii, depresia postnatala este data, in general, de schimbarile care apar in plan personal, social, familial odata cu nasterea copilului. Nu doar femeile se pot confrunta cu depresia postnatala, ci si barbatii.

Cuprins: 

1. Cum se manifesta?
2. Cauze si factori de risc
3. Diagnostic
4. Tratament si preventie
5. Recomandari pentru proaspetele mamici
6. Depresie postnatala la tatici

Cum se manifesta depresia postnatala?

Semnele difera de la o persoana la alta, dar pot include urmatoarele stari, care persista mai mult de 2 saptamani de la nastere:

• ganduri negative si cosmaruri;
• senzatie de vinovatie sau auto-blamare;
• iritabilitate, furie, agitatie, schimbari de dispozitie;
• episoade frecvente de tristete, plans necontrolat;
• teama de a nu fi o mama buna;
• teama de a ramane singura cu bebelusul sau de a iesi cu copilul din casa;
• insomnii sau dorinta de dormi incontinuu;
• lipsa interesului pentru activitatile care inainte iti faceau placere, inclusiv viata sexuala;
• consumul alimentar crescut, mai mult decat de obicei;
• anxietate sau atacuri de panica;
• epuizare;
• dezinteres fata de familie, copil, prieteni;
• ingrijorari excesive privind copilul;
• dificultati de concentrare, afectarea memoriei si a capacitatii de decizie.

Daca astfel de semne dureaza mai mult de 2 saptamani, este indicat sa soliciti ajutorul de specialitate.

In unele cazuri, desi rare, femeile pot avea dorinta de a-si parasi familiile, simtindu-se coplesite sau au teama permanenta ca vor fi parasite de partener. De asemenea, pot avea tendinte de auto-vatamare sau de a-i face rau partenerului sau copilului. In astfel de situatii, ajutorul de specialitate este absolut necesar de urgenta pentru a nu pune in pericol viata mamei, a copilului sau a altor persoane.

Depresie postnatala sau baby-blues?

Depresia postnatala difera de baby-blues, care afecteaza 50 – 75% dintre femei dupa nastere. Baby blues se manifesta prin episoade de tristete si anxietate instalata brusc, apar, de obicei, in prima saptamana (primele 4 zile, in general) dupa nastere si dispar in maximum 2 saptamani, fara a fi nevoie de tratament.

Depresia postpartum este mult mai grava decat baby-blues. Mai grava decat depresia postnatala este psihoza postnatala, care necesita asistenta medicala de urgenta. Aceasta afectiune este mai rara, afectand 1 din 1.000 de femei dupa nastere. Simptomele apar, in general, rapid dupa nastere si sunt severe, dureaza cateva saptamani pana la cateva luni si includ agitatie severa, confuzie, senzatie extrema de deznadejde si rusine, insomnii, paranoia, halucinatii, hiperactivitate, agitatie si vorbire rapida etc. Psihoza postpartum este asociata cu un risc crescut de suicid si riscul de a rani copilul.

Simptomele date de baby blues nu interfera cu activitatile zilnice, cu capacitatea de ingrijire a copilului. Daca starile de tristete, anxietate si ingrijorare nu se amelioreaza in cateva saptamani, o mama poate avea, de fapt, depresie postnatala sau alte tulburari ale dispozitiei care necesita tratament.

Depresia postnatala | Cauze si factori de risc

Desi sunt mai multe teorii, cauzele exacte ale depresiei postpartum sunt necunoscute.

Afectarea glandei tiroide postpartum este o posibila cauza a depresiei. Aceasta afectiune este, de asemenea, asociata cu oboseala. Productia de hormoni tiroidieni scade mult dupa nastere, revenind la functionarea normala in trei etape secventiale. Prima etapa, care poate dura intre 3-6 luni, se numeste hipertiroidism (activitatea crescuta brusca, ce poate duce la anxietate si insomnii), a doua faza este hipotiroidismul in care productia este redusa, adesea cauzand letargie si cresterea in greutate, iar etapa finala este atunci cand productia atinge nivelul pre-sarcina.

Fluctuatiile hormonale din timpul sarcinii, de la nastere si din perioada postpartum pot cauza schimbari de dispozitie si alte astfel de simptome.

Factorii sociali si psihologici pot contribui, de asemenea, la aparitia unei tulburari postpartum. Acestia pot actiona ca factori de stres si pot influenta stima de sine a noi mamici. Acestea au nevoie de sprijin suplimentar, de sustinere, iar depresia postnatala pare a fi legata de lipsa suportului social.  Lipsa somnului si oboseala pot contribui la acest risc. Nasterea in sine, fie ca e naturala sau prin interventie chirurgicala, necesita o perioada de recuperare. Oboseala rezultata poate creste vulnerabilitatea femeii la tulburari mentale si afective si poate constitui un risc suplimentar pentru depresie.

Atitudinea mamei fata de sarcina poate fi importanta atunci cand se evalueaza factorii de risc pentru depreise. Unele mamici au indoieli cu privire la sarcina, mai ales daca vorbim de o sarcina neplanificata, sentimente de pierdere a libertatii, de schimbare a vietii la 360 de grade sau ingrijorari cu privire la alaptare. Cresterea in greutate in timpul sarcinii poate afecta, de asemenea, stima de sine si creste riscul de depresie. Pot aparea si sentimente mixte din trecutul unei femei, ca pierderea precoce a mamei proprii sau o relatie deficitara intre mama si fiica.

Femeile care au suferit de depresie anterior au un risc mai mare de a se confrunta cu depresia postnatala. La fel de predispuse sunt si femeile din medii familiale nesanatoase, care au suferit abuzuri de orice tip, care se confrunta cu saracia sau care nu au spirjinul unui partener.

Alti factori de risc:

• istoric personal sau familial de depresie sau alte tulburari mentale;
• varsta mica a mamei;
• familiile monoparentale sau faptul ca mama va locui singura;
• asistenta sociala limitata;
• conflicte in casnicie;
• dificultati financiare etc.

Diagnostic

Daca ai avut oricare dintre aceste simptome timp de 2 saptamani sau mai mult, discuta cu medicul. Depresia postnatala trebuie diagnosticata si tratata in mod corespunzator pentru a preveni efectele adverse ce pot fi severe sau agravarea problemei.

Scala de depresie postnatala Edinburgh (EPDS) este un chestionar care se axeaza pe analiza sentimentelor si a simptomelor. Aceasta indica daca ai unele simptome care sunt asociate cu depresia si anxietatea.

Tratament si preventie

Cele mai frecvente tratamente pentru depresie sunt medicamentele antidepresive, psihoterapia si includerea intr-un grup de suport, sau o combinatie de tratamente. De asemenea, exista o serie de recomandari pentru prevenirea depresiei sau prevenirea agravarii.

Medicamentele antidepresive

Exista mai multe tipuri de antidepresive. Acestea includ medicamente mai noi – in special inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) ca fluoxetina, inhibitorii de recaptare a serotoninei-norepinefirnei (SNRI) ca venlafaxina sau inhibitorii de monoaminooxidaza (IMAOA). Cele din urma nu sunt, in general, prescrise pentru depresia postpartum. Uneori, medicul va recomanda o combinatie de antidepresive sau o doza mai mare decat alta, pentru a alege medicamentul cel mai eficient sau combinatia de medicamente utila. Desi se pot observa unele imbunatatiri in primele saptamani, medicamentele antidepresive trebuie administrate in mod regulat timp de 3-4 saptamani.

Este important sa respecti tratamentul prescris de medic, chiar daca ai impresia ca simptomele au trecut complet, pentru a preveni riscul de recidiva. In general, medicamentele se opresc din administrare treptat. Antidepresivele pot provoca reactii adverse usoare si, de obicei, temporare.

Cele mai frecvente efecte secundare ale antidepresivelor sunt:

• senzatie de gura uscata;
• constipatie;
• disfunctii sexuale;
• afectarea vederii si ameteli;
• somnolenta;
• dureri de cap;
• greata;
• nervozitate si insomnii etc.

Pot lua antidepresive daca alaptez?

In general, antidepresivele sunt sigure pe perioada alaptarii. Medicamentul poate trece in laptele matern, dar in concentratii foarte mici. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) sunt considerati cea mai sigura optiune si sunt frecvent prescrisi femeilor care alapteaza si care sufera de depresie. Unele cercetari sugereaza ca bebelusii alaptati la san de catre mame care urmeaza tratament cu antidepresive sunt usor mai iritati si au un somn mai nelinistit, dar mai sunt necesare cercetari in acest sens. Inainte de a apela la antidepresive, solicitati sfatul medicului cu privire la alaptare.

Psihoterapia

Multe forme de psihoterapie, inclusiv unele terapii pe termen scurt (10-20 saptamani), pot ajuta la reducerea depresiei postnatale. Terapeutii pot ajuta pacientul sa inteleaga ce sta la baza simptomelor, cum sa treaca peste si cum sa faca fata stresului.

Terapia cognitiv-comportamentala ajuta pacientul sa isi schimbe gandirea si comportamentul negativ asociate adesea cu depresia. Este conceputa pentru a examina si a ajuta la corectarea modelelor de gandire defectuoase, autocritice. Terapiile psihodinamice sunt, de asemenea, folosite pentru a trata depresia postnatala, si se concentreaza pe rezolvarea sentimentelor conflictuale ale pacientului.  Sunt orientate spre perspectiva interpersonala si ajuta la rezolvarea conflictelor din relatii. Daca o mama prezinta semne de psihoza, are nevoie de asistenta medicala imediata.

Recomandari pentru proaspetele mamici:

Creeaza un atasament sigur cu copilul

Legatura emotionala dintre mama si copil, cunoscuta sub numele de atasament, este extrem de importanta. Copilului ii confera siguranta si influenteaza interactiunea viitoare si comunicarea dintre mama si bebelus. Mama trebuie sa raspunda calduros si consistent la nevoile fizice si emotionale ale bebelusului. Cand bebelusul plange, trebuie calmat, daca rade si este vesel, trebuie ca mama sa ii raspunda la fel etc. Depresia postpartum poate intrerupe aceasta legatura, mamele deprimate pot fi uneori iubitoare si atente, dar in alte cazuri pot reactiona negativ sau nu raspund deloc, interactiunea cu copilul este afectata, mama poate refuza alaptarea etc. Este important sa faci tot posibilul pentru a crea o conexiune cu bebelusul, ceea ce favorizeaza eliberarea de endorfine si poate ameliora simptomele depresive.

Solicita ajutorul celor din jur

Comunicarea sociala pozitiva reduce stresul si te ajuta sa faci fata mai usor schimbarilor care insotesc nasterea. In prezent, proaspetele mamici sunt, in multe cazuri, singure in fata problemelor, epuizate si cu incertitudini, fara sprijinul necesar. Ramai conectata cu familia si prietenii – chiar daca preferi poate sa fii singura. Izolarea iti agraveaza starea negativa de sanatate. Solicita ajutorul celor dragi. De asemenea, discuta despre problemele tale, despre ce a insemnat nasterea pentru tine, despre grijile sau nelamuririle tale. Indicat este si sa devii membru in grupuri specifice de suport pentru mamici, unde se poate discuta despre problemele pe care le implica sarcina si nasterea.

Ai grija de sanatatea ta!

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poti face pentru a reduce sau pentru a evita depresia postpartum este sa ai grija de tine, de starea ta mentala si fizica. Modificarile simple ale stilului de viata pot sa te ajute sa te simti mai bine:

• Tu si copilul trebuie sa fiti prioritatea, pe locul 2 raman treburile casnice si serviciul.
• Incearca sa fii activa, atat cat iti permite sanatatea. Sportul poate fi la fel de eficient ca tratamentul medicamentos, uneori, pentru reducerea represiei. Nu exagera, insa. O plimbare de 30 de minute in fiecare zi poate fi suficienta, la fel ca antrenamentele de stretching, pilates sau yoga, dupa respectarea recomandarilor medicale.
• Practica meditatia mindfulness, pentru a te linisti si pentru a te energiza.
• Dormi suficient – O noapte cu 8 ore de somn linistit poate fi considerata un lux, dar trebuie sa tii cont de faptul ca lipsa somnului poate agrava starea generala de sanatate. Incearca sa te odihnesti ori de cate ori ai ocazia si solicita ajutorul celor din jur.
• Pastreaza un jurnal in care in fiecare zi sa iti scrii emotiile si sentimentele ca o modalitate de „te descarca”. Dupa o perioada, poti reciti jurnalul pentru a vedea cum au evoluat gandurile si sentimentele.
• Acorda-ti timp pentru a te relaxa și pentru a lua o pauza de la indatoririle de mamica. Poti face o baie relaxanta cu spuma, citeste o carte placuta sau iesi la o plimbare in aer liber.
• Ai grija la alimentatie: depresia postnatala poate creste riscul de consum alimentar pe fond emotional. Ceea ce mananci are un impact asupra starii de spirit, precum si a calitatii laptelui matern, de aceea este esential sa faci tot posibilul sa adopti obiceiuri alimentare sanatoase.
• Petrece timp in natura. Lumina soarelui iti va imbunatati starea de spirit, asa ca incearca sa iesi afara macar 10-15 minute pe zi.

Ai grija de relatia de cuplu

Nasterea unui copil poate afecta uneori relatia de cuplu, deoarece bebelusul devine prioritate si partenerii se pot simti deconectati si nu mai au timp sa isi acorde unul altuia. Nasterera trebuie sa fie, insa, un motiv in plus pentru imbunatatirea comunicarii, relationarii. Cei doi trebuie sa se sustina reciproc, sa isi imparta responsabilitatile si sa isi intareasca relatia de cuplu. Daca abordati provocarile de parinte ca o echipa, veti deveni mai propiati decat inainte de nastere. Discutati deschis despre probleme, despre ceea ce va nemultumeste, despre ceea ce aveti nevoie si despre griji. Este esential sa va faceti timp doar pentru voi doi, iar uneori o simpla plimbare este suficienta.

Ce este anxietatea postpartum?

Multe femei care tocmai au nascut se pot simti extrem de ingrijorate sau anxioase, ceea ce este normal, dar daca starile persista sau se intensifica, este posibil sa aveti o tulburare de anxietate. Cercetarile recente au aratat ca 8,5% dintre mamele care nasca prezinta anxietate clinica.

Temerile obisnuite includ ingrijorarea necontrolabila privind riscul de sindromul mortii subite la bebelus, teama ca bebelusul va fi luat de langa tine, teama de a avea grija de el. Uneori mamele sunt extrem de ingrijorate si stresate ca ar putea fi nepricepute sau criticate pentru abilitatile parintesti.

Daca te confrunti cu astfel de stari, solicita ajutorul specialistului pentru a preveni agravarea.

Cum poti ajuta o mama care sufera de depresie postnatala?

• In primul rand, daca partenera, o membra a familiei, o prietena sau altcineva da semne de depresie postnatala, aceasta trebuie incurajata sa solicite ajutorul de specialitate al unui medic si psiholog.
• Fie ca partenera, sora, prietena sau altcineva se confrunta cu depresie, este important sa ii acorzi sprijinul si atentia. O proaspata mamica are nevoie de ajutor in activitatea cu bebelusul, in treburile casnice, sau pur si simplu are nevoie sa fie ascultata.
• Persoana afectata de depresie trebuie incurajata sa discute despre problemele sale si despre sentimentele ei. Trebuie ascultata fara prejudecati. Nu incercati sa remediati lucrurile, pur si simplu fiti acolo sa-i oferiti sprijin.
• Asigura-te ca are parte de timp pentru ea insasi, pentru ca odihna si relaxarea sunt importante. Incurajeaz-o sa ia pauze, sa angajeze un babysitter sau sa iasa o data la cateva seri sa se relaxeze.
• In cazul in care e vorba despre partenera ta, fii constient de faptul ca viata sexuala dupa nastere poate avea nevoie de timp si rabdare. In general, femeile au nevoie de o perioada de timp pentru a se reface fizic si emotional inainte de a avea relatii intime iar cu partenerul.

Este in regula sa te simti coplesita. Nasterea aduce multe schimbari, iar parintii se trezesc in fata unor noi responsabilitati, carora nu este usor sa le faca fata. Nu te astepta sa fii un „super-erou”, fii realista si accepta ca uneori poti avea nevoie de ajutor si ca nu este nimic gresit sa soliciti sprijinul celor din jur.

Depresia postnatala la tatici

Dupa nastere, nu doar mamele se pot confrunta cu depresie, ci si taticii. Si pentru ei nasterea este un moment extrem de emotionant, tensionat si aduce schimbari majore in viata lor. Depresia postnatala poate fi resimtita astfel si de tati, uneori numita depresie paterna. Studiile au aratat ca 1 din 10 proaspeti tatici este susceptibil la a dezvolta depresie dupa nasterea copilului.

In general, depresia este declansata de evenimente emotionale si stresante si de grijile care vin odata cu nasterea bebelusului. Poate aparea presiunea financiara, cresterea responsabilitatii, schimbarea stilului de viata, lipsa somnului, cresterea volumului de munca la domiciliu, preocuparea cu privire la partenera si copil etc.

Exista doi factori cu un impact semnificativ asupra taticilor care se confrunta cu depresie postnatala: relatia tensionata cu partenera si faptul ca partenera sufera de depresie.

Simptomele sunt similare cu cele din cazul mamicilor (trebuie retinut ca se considera simptome de depresie daca persista mai mult de 2 saptamani, deoarece astfel de simptome sunt normale pe termen scurt dupa nastere):

• sentiment de neputinta;
• vinovatie;
• teama persistenta de a ramane singur cu copilul;
• iritabilitate;
• ganduri irationale sau obsesive;
• afectarea poftei de mancare;
• insomnii;
• senzatia ca a pierdut controlul;
• izolare;
• ingrijorare excesiva;
• dorinta de a petrece mai mult timp la munca decat acasa;
• oboseala si letargie etc.

Partenerii trebuie sa se sustina reciproc, sa se ajuta si sa comunice eficient. Discutati despre sentimentele si trairile voastre, solicitati sprijinul si comunicati. Ca proaspat tatic, este important sa te implici in activitatea de crestere a copilulului, sa petreci timp cu el. Evita sa petreci prea mult timp la munca. In cazul depresiei, se apeleaza la aceleasi metode de tratament ca cele discutate anterior, ca medicamente antidepresive sau psihoterapie.

Daca tu sau partenerul va confruntati cu depresie sau anxietate, bebelusul si ceilalti membri ai familiei, mai ales daca mai aveti si alti copii, vor fi afectati, deci este important sa solicitati si sa primiti ajutor profesional pentru a preveni agravarea si efectele nedorite.

Referinte:

• Depression during and after pregnancy, CDC, link: https://www.cdc.gov/features/maternal-depression/index.html
• Postnatal depression in fathers, link: https://www.nct.org.uk/parenting/postnatal-depression-dads