Bullying in randul copiilor – preventie si sfaturi

Statisticile arata ca tara noastra este pe locul 3 in Europa cand vine vorba despre bullying in scoli. Iata cum se manifesta bullying-ul, de ce apare si cel mai important – cum poate fi oprit si prevenit.

CUPRINS:

1. Ce inseamna bullying?
2. Tipuri de bullying
3. De ce apare bullying-ul?
4. Semne ca un copil este tinta bullying-ului
5. Efectele bullying-ului la nivel mental si emotional
6. Copilul este tinta bullying-ului – Ce pot face parintii?
7. Ce fac daca propriul copil este agresor?
8. Alte recomandari

Ce inseamna bullying?

Bullying-ul este un tip de comportament agresiv repetat si un comportament de intimidare. Inseamna hartuirea unei alte persoane in moduri fizice, verbale sau psihologice. Poate varia de la lovituri, inghesuieli, alte forme de agresivitate fizica, porecle rautacioase, insulte, amenintari, discriminare, raspandirea de zvonuri, pana la furtul banilor sau obiectelor personale, insulte pe internet sau pe telefon etc. Agresorul este numit si „bully”.

Este important sa luam in serios hartuirea si bullying-ul si sa venim in sprijinul copiilor. Efectele pot fi grave si pot afecta sentimentul de siguranta si stima de sine a copiilor. Bullying-ul nu ar trebui sa fie niciodata tolerat. Indiferent ca sunteti cel agresat, un martor, un profesor sau parinte ce crede ca un copil este agresat sau se implica intr-un comportament de agresiune, exista masuri pe care le puteti lua pentru a rezolva problema.

Conform legii nr. 221/2019, bullying-ul este un tip de violenta psihologica. In functie de tipul agresiunii se pot face sanctiuni disciplinare, dar exista si alte tipuri de sanctiuni specifice legale. Bullying-ul de orice fel poate fi pedepsit prin lege.

Tipuri de bullying

Exista mai multe forme de bullying:

Bullying fizic

Bullying-ul fizic este cea mai evidenta forma de agresiune. Apare atunci cand copiii folosesc actiuni fizice pentru a castiga putere si control. Exemple de agresiune fizica includ lovituri de orice fel, impingeri, inghesuire si orice alte forme de atacuri fizice.

Bullying verbal

In acest caz se foloseste agresiune verbala – cuvinte jignitoare, insulte pentru a castiga putere si control asupra unei victime, porecle etc. Hartuirea verbala este adesea foarte dificil de identificat. In plus, multi adulti considera ca lucrurile pe care le spun copiii nu ii afecteaza in mod semnificativ pe ceilalti. Drept urmare, de obicei ii spun victimei sa „ignore”. Insa, agresiunea verbala ar trebui luata in serios. Hartuirea verbala si insultele au consecinte grave si pot lasa cicatrici emotionale profunde.

Bullying relational

Aceasta forma de agresiune de foarte multe ori trece neobservata de parinti si profesori. Denumita uneori si hartuire emotionala sau hartuire sociala, agresiunea relationala este un tip de manipulare sociala in care adolescentii si copiii incearca sa le saboteze altora statutul social. Se manifesta prin excluderea dintr-un grup, pe raspandirea de zvonuri, manipularea anumitor situatii, transmiterea mai departe a anumitor secrete si confesiuni etc. In general, fetele tind sa foloseasca agresivitatea relationala mai mult decat baietii.

Cyber-bullying

Cyber-bullying se traduce prin hartuire online. Este atunci cand o persoana foloseste internetul, un smartphone sau alta forma de tehnologie pentru a hartui, a ameninta, a intimida sau a viza o alta persoana. Exemple de hartuire online includ postarea de imagini nedorite, amenintari online si trimiterea de e-mailuri sau mesaje daunatoare. Agresorii spun adesea lucruri pe care nu au curajul sa le spuna fata in fata. Tehnologia ii face sa se simta anonimi, izolati si detasati de situatie.

Citeste si: Copiii si social media – riscuri si beneficii

Bullying sexual

Hartuirea sexuala consta in actiuni daunatoare si umilitoare care vizeaza o persoana din punct de vedere sexual. Exemple includ insulte sexuale, comentarii de natura sexuala, apelative ofensatoare, gesturi vulgare, atingeri, propuneri sexuale si utilizarea de materiale pornografice. Un agresor poate face comentarii sexuale sau nedorite cu privire la aspectul, atractivitatea, dezvoltarea sexuala sau activitatea sexuala a unei alte persoane. Fetele sunt de obicei tinta agresiunii sexuale. Sexting-ul (sau trimiterea/primirea de mesaje, fotografii, video etc. cu caracter sexual) poate duce, de asemenea, la agresiune sexuala.

Bullying motivat de prejudecati

Bullying-ul de acest fel se bazeaza pe prejudecatile pe care unii copii si adolescenti le au fata de persoane de alte rasa, religie, cultura sau orientare sexuala. Acest tip de hartuire poate cuprinde toate celelalte tipuri de hartuire.

De ce apare bullying-ul?

Copiii pot hartui sau agresa din mai multe motive. Unii copii devin bully sau agresori pentru ca au fost sau sunt la randul lor tinta bullying-ului. Scopul este de obicei sa recastige un sentiment de putere si control in viata lor. In alte cazuri, copilul agresor provine dintr-un mediu cu violenta domestica sau abuzuri, iar agresivitatea si bullying-ul reprezinta un comportament invatat. Hartuirea poate fi o parte a unui model de comportament de sfidare sau agresivitate. Acesti copii au nevoie de ajutor pentru a invata sa gestioneze furia, suferinta, frustrarea sau alte emotii puternice. Este posibil sa nu aiba abilitatile de care au nevoie pentru a coopera cu ceilalti.

Unii apeleaza la bullying pentru ca se simt nesiguri – aleg o alta persoana mai slaba din punct de vedere emotional sau fizic pentru a obtine un sentiment de importanta, popularitate, control. In alte cazuri copilul agresor este popular, increzator si considera ca are dreptul de a se comporta asa – un sentiment de drept care poate decurge din popularitate sau chiar statutul sau socioeconomic. De multe ori copiii care sunt agresivi cu altii fac parte dintr-un anumit grup – de obicei tind sa fie agresori cand sunt in grup, dar se comporta diferit cand sunt singuri. Altii devin agresori pentru a cauta atentia profesorilor, a parintilor sau a colegilor de clasa, din motive de gelozie sau invidie, pentru a le face pe plac altora, pentru a se simti acceptati in anumite grupuri sau pentru ca nu isi dau seama ca fac ceva gresit.

Indiferent de cauzele care stau la baza, bullying-ul este un comportament care NU TREBUIE ACCEPTAT SAU IGNORAT.

Caracteristicile unui copil cu tendinte de bully

Un copil cu tendinte de bully sau agresive:

• tinde de obicei sa foloseasca agresiunea fizica si verbala pentru a face fata conflictelor;
• da vina pe altii pentru comportamentul sau si nu isi asuma responsabilitatea pentru actiunile sale;
• vine acasa cu obiecte sau bani care nu ii apartin;
• are in grupul de prieteni alti copii care par agresivi;
• ii este greu sa-si exprime sentimentele si sa inteleaga sentimentele celorlalti;
• ii este foarte greu sau imposibil sa joace jocuri de cooperare, nu accepta sa piarda;
• reactioneaza la intrebari cu furie sau evitare;
• este impulsiv.

Semne ca un copil este tinta bullying-ului

Din pacate, bullying-ul este foarte frecvent. Sondajele indica faptul ca pana la jumatate dintre toti copiii sunt hartuiti la un moment dat in timpul anilor de scoala si cel putin 10% sunt hartuiti in mod constant. Exista cu siguranta semne cand un copil este tinta agresiunii de orice fel. Trebuie doar sa fim atenti la acestea. Modul in care copiii se confrunta cu comportamentele de agresiune poate varia. Cu toate acestea, este posibil sa observati unele schimbari care arata ca este tinta bullying-ului sau este hartuit:

• probleme de somn, inclusiv insomnii, cosmaruri frecvente;
• schimbari de dispozitie, inclusiv plans frecvent, furie sau anxietate;
• retragere si izolare;
• refuzul de a vorbi despre ceea ce il deranjeaza;
• comportament agresiv sau diferit;
• rani inexplicabile, inclusiv zgarieturi sau vanatai;
• dureri de cap sau dureri de stomac frecvente;
• refuzul de a merge la scoala;
• pierderea interesului pentru teme, lectii, scoala si scaderea notelor la scoala etc.

Pe langa semnele de mai sus, daca bullying-ul are loc online, copilul poate prezenta urmatoarele semne:

• secretos, agitat sau suparat in timpul sau in urma comunicarii online;
• evita brusc comunicarea online;
• devine din ce in ce mai obsedat sau ingrijorat de comunicarea online.

RETINETI!

Orice copil, de orice varsta, poate fi tinta bullying-ului. In ciuda emotiilor negative pe care le simt si a consecintelor agresiunii, multe tinte ale bullying-ului nu spun nimanui ce se intampla. Motivele pentru care raman tacuti variaza de la o persoana la alta. Unii copii si adolescenti sunt jenati, confuzi sau simt ca se pot descurca in mod independent. De asemenea, pot spera ca daca ignora acest comportament, agresiunea va disparea. Uneori le poate fi teama ca daca vor spune cuiva oricum nu se va rezolva si va fi mai rau in continuare – ca vor fi vizati in continuare daca agresorul afla ca au raportat agresiunea.

Vezi si: Stresul scolar la copii – sfaturi si recomandari

Efectele bullying-ului la nivel mental si emotional

Daca hartuirea este lasata neabordata, pot aparea multe probleme, ca stima de sine scazuta, probleme scolare, depresie si alte probleme de sanatate mentala. Bullying-ul nu trebuie subapreciat si nu trebuie vazut ca „o etapa in viata copiilor” care va trece. Nu trebuie justificat sau ignorat. Poate avea efecte negative de durata si ar trebui rezolvat rapid si eficient.

O victima a bullying-ului se poate confrunta cu urmatoarele:

• frica;
• vinovatie;
• sentimente de lipsa de speranta si neajutorare;
• stima de sine scazuta;
• singuratate si izolare;
• respingere;
• nesiguranta;
• confuzie, stres;
• rusine;
• lipsa poftei de mancare;
• probleme de concentrare etc.

In timp, bullying-ul poate duce la depresie, anxietate, izolare sociala, probleme grave cu stima de sine. In anumite cazuri pot sa apara si tendinte de auto-vatamare si chiar ganduri suicidare.

Copilul este tinta bullying-ului – Ce pot face parintii?

Parintii trebuie sa ia masuri majore cat mai curand pentru a preveni comportamentul de agresiune. Iata cateva recomandari:

Ascultati-l si incurajati-l sa vorbeasca despre asta

Ascultati-l, incurajati-l sa vorbeasca despre ceea ce se intampla, asigurandu-l ca poate vorbi deschis, ca este in siguranta si are tot sprijinul vostru. Este important sa se simta ascultat si inteles. Ascultati cu atentie si calm si oferiti confort si sprijin. De multe ori copiilor le este teama sa discute despre asta sau sunt reticenti, pentru ca nu vor ca parintii sa fie dezamagiti de ei, suparati sau reactivi. Le poate fi teama ca agresiunea sa nu se intensifice daca se afla ca au vorbit despre asta. Uneori pot simti ca e din vina lor, ca fac ei ceva gresit. Alti copii sunt ingrijorati ca parintii nu ii vor crede sau nu vor face nimic in acest sens, sau ca ii vor indemna sa riposteze atunci cand le este frica. Laudati copilul pentru ca a facut ceea ce trebuie vorbind cu voi despre asta. Amintiti-i copilului ca nu este singur si explicati-i ca nu este vina sa.

Nu lasati copilul sa rezolve singur problema

Copiii au nevoie de sprijin si ajutor. Oferiti sustinere, dar incercati sa fiti neutru cand vorbeste. Daca veti reactiona prea intens la ceea ce spune copilul, s-ar putea sa nu mai vrea sa discute despre ce i se intampla, de teama de a nu va supara sau enerva. Copilul trebuie incurajat sa vorbeasca in continuare, sa comunice despre ceea ce se intampla. Asigurati-l ca hartuirea nu este din vina sa, ca nu trebuie acceptata si ca veti lua masuri. Copilul nu trebuie sa simta nicio secunda ca este victima bullying-ului din vina sa, ca este ceva gresit cu el. Nu exista nicio justificare sau scuza pentru bullying. Copilul trebuie sustinut permanent.

Daca la randul vostru ati fost victima bullying-ului in copilarie, nu luati personal ceea ce se intampla. Nu comparati situatiile si nu faceti situatia despre voi. Ce puteti face, insa, este sa va amintiti ce a fost sau nu a fost de ajutor in copilaria voastra cu privire la bullying si sa folositi aceste lucruri pentru a rezolva mai bine acum problema.

• Ajutati copilul sa inteleaga ceea ce i se intampla, sa numeasca ceea ce se intampla drept bullying sau hartuire, sa inteleaga ca nu este normal, nu trebuie acceptat sau ignorat.
• Nu incurajati raspunsurile prin agresiune. Nu incurajati violenta fizica sau de alt fel. Acest lucru poate cauza mai multe probleme.

Luati legatura cu cei din conducerea scolii si cadrele didactice

De obicei este mai bine sa nu luati legatura direct cu respectivul copil agresor sau parintii sai. In calitate de parinte, cel mai bine este sa nu va apropiati de copilul care face agresiunea sau de parintii sai. Cel mai bine este sa discutati cu un profesor sau cu cei din conducerea scolii, care pot contacta parintii copilului implicat. Este foarte important sa reactionati cu vigilenta si calm, chiar daca va este dificil.

Fiecare copil are dreptul la un mediu sigur in care sa invete si sa se joace. Scolile trebuie sa aiba o politica stricta si masuri anti-bullying. Acestea trebuie sa includa proceduri de interventie si masuri in caz de bullying, monitorizare, implicarea parintilor pentru a preveni toate formele de agresiune intre elevi. De asemenea, poate fi util sa apelati la un psiholog.

Mentineti legatura cu scoala si urmariti copilul, discutand cu el, pentru a vedea daca bullying-ul inceteaza. Daca hartuirea continua, contactati consiliul scolar si autoritatile.

Alte recomandari

• Invatati copilul cum sa reactioneze in astfel de situatii, in functie de caz. Uneori ajuta sa ignore acel comportament pe moment, sa raspunda neutru sau sa ofere un raspuns paradoxal. Invatati-l sa isi dezvolte rezilienta si sa isi blocheze reactiile de furie, teama sau frustrare, fix ceea ce urmareste agresorul. Invatati-l ca este mai bine sa ignore agresorul sau sa nu raspunda la randul sau tot negativ.
• Copilul trebuie incurajat sa discute mereu transparent despre ceea ce se intampla cu parintii si profesorii.
• De asemenea, este important sa ajutati copilul sa isi dezvolte stima de sine, sa isi aprecieze calitatile si sa nu lase aceasta situatie de bullying sa il defineasca.
• Multi copii au propriile conturi de retele sociale si majoritatea au acces la un dispozitiv mobil sau la alt dispozitiv electronic pe care il pot folosi pentru a comunica online. Este esential sa purtati conversatii periodic cu copilul despre confidentialitate, protejarea parolelor si partajarea datelor pe internet.

Citeste si: Anxietatea sociala la copii – simptome si solutii

Ce fac daca propriul copil este agresor?

• Discutati deschis cu el, ascultand ce are de spus, intr-un mod cat mai calm. Spuneti-i ferm ca nu este un comportament acceptabil si ca trebuie sa inceteze. Ajutati copilul sa inteleaga faptul ca hartuirea de orice fel nu este permisa si tolerata. Stabiliti reguli despre bullying si respectati-le.
• Educati-va copilul cu privire la bullying. Este posibil sa nu inteleaga cat de daunator poate fi comportamentul sau. Incurajati empatia. Oferiti-i copilului niste obiective si recompensati comportamentul bun.
• Luati problema in serios. Nu minimizati comportamentul copilului in speranta ca va disparea. Stabiliti consecinte adecvate varstei, pe care sa le urmati. Nu justificati comportamentul negativ al copilului, nu ii cautati scuze, nu minimizati efectele bullying-ului.
• Supravegheati mai mult copilul, inclusiv activitatile, grupurile de prieteni, activitatea pe internet sau pe telefon etc.
• Ajutati copilul sa isi identifice si sa isi inteleaga mai bine emotiile si sentimentele, sa le gestioneze in moduri sanatoase.
• Petreceti mai mult timp in familie. Discutati in mod regulat despre ce este acceptabil si ce nu. Folositi mai multe afirmatii pozitive decat negative in interactiunile zilnice. Invatati copilul moduri sanatoase de a face fata conflictelor si tensiunii.
• Fiti un exemplu pentru copil in ceea ce priveste modalitatile de gestionare a conflictelor si situatiilor dificile. Nu uitati ca cei mici invata cel mai bine din exemplele pe care le vad in jur.
• Invatati copiii sa ii trateze pe ceilalti cu respect si bunatate si ca este gresit sa ridiculizeze alte persoane, inclusiv in functie de rasa, religie, aspect, stare de sanatate, statut economic, sex sau orientare sexuala etc. Este recomandat si sa apelati la sprijinul unui psiholog.

Alte recomandari

Daca hartuirea nu este contestata si oprita, aceasta poate contribui la o cultura in care bullying-ul este tolerat. Frecvent, atunci cand apare bullying, sunt prezenti si alti copii – martori. Cu toate acestea, reactia obisnuita este sa nu se implice. Din acest motiv, eforturile de prevenire a bullying-ului trebuie sa includa si sugestii specifice cu privire la ceea ce pot face martorii unei agresiuni. Invatati copiii sa nu tolereze si sa nu incurajeze bullying-ul.

Campanii si resurse anti-bullying

Exista si diferite resurse impotriva bullying-ului, ca aplicatia „Educatie fara bullying”, ce are rolul de a combate bullying-ul in Romania. Ofera acces la legislatia in materie de bullying si solutii cu privire la agresiune de acest fel – pentru victimele bullying-ului dar si pentru cei care sunt martori. O alta aplicatie este Happygraff, creata de Asociatia Telefonul Copilului, ce vine in sprijinul copiilor ce se confrunta cu bullying. De asemenea, o alta varianta este Telefonul Copilului 116 111, campania „Stop Bullying”, unde copilul poate discuta cu un consilier.

Alte programe si campanii anti-bullying in Romania sunt programul scolifarabullying.ro lansat de Salvati Copiii si campania „Esti erou in curtea scolii cand opresti violenta verbala” lansata de UNICEF si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Carti anti-bullying

In plus, pentru a ajuta copiii inca de mici sa inteleaga ce inseamna bullying-ul si cum poate fi gestionat si prevenit, pot fi utile si diferite carti despre bullying. Acestea variaza in functie de varsta, iar alte carti sunt recomandate parintilor pentru a invata cum sa gestioneze astfel de probleme:

• „Cum sa fii cool la scoala – Educatie fara bullying” – psiholog Gabriela Maanlouf si psiholog Adriana Mitu;
• „Bullies – cum sa faci fata intimidarii?” – Trevor Romain;
• „Copilarie fara bullying” – Catherine Dolto, Colline Faure-Poiree;
• „Un cuvant din sapte litere” – Slater Kim;
• „Copii mai puternici decat bullyingul” – Stella O’Malley;
• „Stop Bullying. 8 strategii eficiente pentru parinti si profesori de recunoastere, oprire si prevenire a comportamentului agresiv ” – Signe Whitson.

Referinte:
(1) https://childmind.org/article/how-to-arm-your-child-against-bullying/
(2) https://www.apa.org/topics/bullying/prevent
(3) https://familydoctor.org/helping-kids-deal-bullies/
(4) https://www.unicef.org/end-violence/how-talk-your-children-about-bullying
(5) https://www.healthdirect.gov.au/bullying
(6) https://www.unicef.org/documents/preventing-bullying-role-public-health-and-safety-professionals
(7) https://www.aacap.org/AACAP/Families_and_Youth/Facts_for_Families/FFF-Guide/Bullying-080.aspx

Surse foto: Pixabay, Pexels