Adenoza mamara – cauze, simptome si tratament

Adenoza mamara este o afectiune benigna a sanului – iata care sunt semnele si simptomele asociate, cauzele, metodele de diagnostic si de tratament folosite.

CUPRINS:

1. Ce este adenoza mamara?
2. Simptome
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Adenoza si riscul de cancer mamar

Ce este adenoza mamara?

Adenoza mamara este o afectiune benigna a sanului care apare la nivelul lobulilor (glandele producatoare de lapte), determinand marirea lor. Adenoza poate provoca un nodul sau mai multi noduli care pot fi palpati. Daca, de asemenea, lobulii mariti sunt distorsionati sau modificati de catre tesutul fibros, afectiunea este mai specific denumita adenoza sclerozanta.

Adenoza poate aparea pe o mamografie ca o masa sau calcifiere (mici depozite de calciu). Desi unele cercetari indica faptul ca adenoza (in mod specific, forma sclerozanta) poate da un risc mai mare de cancer mamar, afectiunea in sine nu este canceroasa. Nodulii din adenoza afecteaza in cea mai mare parte femeile aflate la premenopauza. Exista multe alte nume pentru aceasta afectiune, inclusiv adenoza agregata, adenoza tumorala sau tumora adenozica. Chiar daca unii dintre acesti termeni contin termenul tumora, adenoza nu este cancer de san.

Simptome

Este posibil ca adenoza sa nu fie detectabila in timpul unei autoexaminari mamare sau a unui examen mamar clinic, deoarece poate fi mica si nu aproape de suprafata pielii. Adenoza este mai probabil sa fie detectata in aceste moduri atunci cand afecteaza mai multi lobuli dintr-un grup. La atingere, aceasta zona se poate simti ca un chist, fibroadenom sau chiar o tumora. Cele mai generale caracteristici ale adenozei sunt dureri si umflaturi in san – nivelul si intensitatea depind de perioada ciclului menstrual. De asemenea, apare un nodul benign intr-un singur san de obicei. Nodulul este de obicei nedureros si, desi este de obicei mic, poate fi palpat. Adenoza nu modifica pielea sau forma sanului. De asemenea, nu afecteaza ganglionii limfatici, care de obicei nu sunt mariti si par sa functioneze normal.

Cauze

Nu se cunosc cauzele exacte pentru adenoza. Cu toate acestea, se suspecteaza ca aceste modificari pot fi influente de fluctuatii hormonale, precum si de anumite mutatii genetice. Sunt necesare mai multe cercetari. Nici factorii de risc pentru adenoza nu sunt bine intelesi. Factorii de risc pentru afectiuni benigne ale sanului in general includ:

• genul feminin;
• exces de greutate corporala;
• consumul de alcool;
• debutul menstruatiei inainte de varsta de 12 ani;
• utilizarea terapiei hormonale postmenopauzale;
• utilizarea pilulelor contraceptive;
• nuliparitatea (lipsa sarcinilor) sau primul copil dupa varsta de 35 de ani;
• lipsa alaptarii;
• sedentarism.

In timp ce aceste elemente cresc riscul de a dezvolta adenoza sau o alta afectiune benigna a sanului, nu inseamna ca neaparat veti dezvolta o astfel de boala. La fel, este posibil sa fiti diagnosticata chiar daca nu aveti niciunul dintre acesti factori de risc.

Diagnostic

Daca multi lobuli mariti sunt aproape unul de celalalt, pot fi suficient de mari pentru a fi simtiti ca o masa la nivelul sanului. In astfel de cazuri, un examen mamar poate sa nu fie suficient pentru a arata daca nodulul este adenoza sau cancer de san. Calcifierile (depozitele minerale) se pot forma in adenoza (inclusiv adenoza sclerozanta) si in cancerele de san. Acestea pot aparea pe mamografii, ceea ce poate face dificila deosebirea acestor probleme. Din cauza acestor incertitudini, este de obicei necesara o biopsie pentru a sti daca modificarea sanilor este cauzata de adenoza sau cancer.

Tratament

Deoarece adenoza este o afectiune benigna, nu este necesar niciun tratament de obicei. Daca nodulul devine dureros, poate fi util sa purtati un sutien care sa ofere mai multa sustinere. Pentru unele femei, evitarea cofeinei reduce umflarea si durerea. Daca niciuna dintre aceste strategii nu reduce disconfortul sanilor, discutati cu medicul despre modalitati suplimentare de a controla durerea.

Adenoza si riscul de cancer mamar

Nu este sigur daca majoritatea tipurilor de adenoza cresc riscul de cancer mamar, desi unele studii au aratat ca femeile cu adenoza sclerozanta au un risc usor mai mare de a dezvolta cancer mamar. Daca sunteti diagnosticata cu adenoza sclerozanta, medicul va va recomanda probabil un program de screening de rutina pentru cancerul de san, avand in vedere riscul din cauza afectiunii.

Majoritatea cancerelor de san sunt carcinoame, ceea ce inseamna ca celulele canceroase sunt derivate din celule epiteliale care acopera canalele de lapte sau glandele sanului. Unele tipuri de cancer mamar se pot dezvolta si in alte zone ale sanului. Cancerul de san poate fi legat de modificarile ADN-ului (mutatii), dar acest lucru nu este intotdeauna cazul. Pana la 25% dintre cazurile ereditare sunt din cauza unei mutatii a unei gene, cum ar fi BRCA1, BRCA2, PTEN, TP53, CDH1, STK11.

Factori de risc pentru cancerul mamar

Nu se stie exact cauza cancerului de san, dar exista factori de risc cunoscuti, cum ar fi:

• mutatii genetice (in special mutatiile BRCA1 si BRCA2);
• istoric familial de cancer mamar;
• antecedente personale precum prima menstruatie inainte de 12 ani sau menopauza tarzie;
• sani mai densi – sanii ce au cantitati mai mari de tesut conjunctiv fata de tesut adipos pot masca un cancer;
• istoric personal de cancer;
• expunerea anterioara la radiatii;
• administrarea de hormoni;
• fumatul;
• consumul crescut de alcool;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• varsta inaintata.

Unii factori, precum fumatul, obezitatea si consumul de alcool pot fi controlati, in timp ce altii, cum ar fi varsta inaintata, istoricul reproducator si genetica nu poti fi controlati. Modificarile stilului de viata sunt o modalitate de a imbunatati starea generala de sanatate, dar pentru multe femei, prevenirea si detectarea precoce sunt la fel de importante pentru o viata sanatoasa. Mamografia ca instrument de screening poate detecta un cancer de san intr-un stadiu incipient, cand tratamentul este de obicei mai putin extins si este mai probabil sa aiba succes. Daca banuiti ca aveti cancer de san sau aveti intrebari cu privire la sanatatea sanilor, contactati medicul cat mai curand posibil. Cercetarile arata ca depistarea precoce este asociata cu un prognostic mai bun.

Densitatea sanilor si riscul de cancer mamar

Sanii sunt compusi din tesut fibros, glandular si adipos. Sanii unei femei sunt considerati densi daca au mai putina grasime si mai mult tesut glandular si fibros decat media. Exista patru categorii utilizate pentru a descrie densitatea sanilor:

• sanii care sunt cei mai putin densi au aproape doar tesut adipos;
• sanii care au zone imprastiate cu densitate fibroglandulara;
• sanii cu densitate eterogena;
• sanii care au aproape toate tesuturile glandulare si fibroase, cu tesut adipos putin sau deloc.

Sanii densi sunt mai frecventi in randul femeilor tinere (premenopauza) si la postmenopauza care iau terapie hormonala pentru simptomele menopauzei. Sanii densi sunt asociati cu un risc usor mai mare de cancer mamar. Cu cat sanii unei femei sunt mai densi, cu atat este mai mare riscul de cancer mamar. Motivul acestei asocieri nu este complet clar. Riscul mai crescut de cancer la femeile cu sanii densi este ingrijorator, deoarece tesutul mamar dens poate duce la mamografii fals negative – adica un diagnostic ratat. Sanii densi sunt caracterizati de zone albe pe mamografie – la fel si cancerul de san.

Tumorile pot fi ascunse sau se pot „amesteca” cu tesutul mamar dens, motiv pentru care interpretarea unei mamografii poate fi o provocare la femeile cu sani densi. Cu toate acestea, mamografiile sunt considerate instrument de screening important pentru femeile care au sani densi, deoarece pot identifica in continuare majoritatea cancerelor de san si se crede ca au mai multa acuratete decat alte teste de diagnostic.

Referinte:
(1) https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/non-cancerous-breast-conditions/adenosis-of-the-breast.html
(2) https://www.breastcancer.org/symptoms/benign/adenosis
(3) https://www.verywellhealth.com/adenosis-enlarged-breast-lobules-430686
(4) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2831132/
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3924024/